Publicitate

Comisia Europeana a anuntat luni previziunile economice de iarna pentru Romania, care estimeaza 2,5- crestere economica în 2023 si 3- în 2024. Potrivit CE, pentru 2023, impactul negativ al inflatiei înca ridicate, al conditiilor stricte de finantare si al încetinirii ritmului de crestere a celorlalte economii din UE vor reduce cresterea PIB-ului real al României la 2,5 -, de la 4,5- în 2022.
”Previziunile economice de iarna ale Comisiei Europene pentru România: 2,5- crestere economica în 2023 si 3- în 2024”, arata CE. În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3-, datorita consistentei formarii brute de capital fix si sporirii semnificative a consumului privat, sustinute de o crestere puternica a pietei fortei de munca si a salariilor, în combinatie cu masuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului preturilor ridicate la energie.

Se estimeaza ca indicatorii pe termen scurt vor arata ca economia României a fost rezilienta în al patrulea trimestru, pe fondul evolutiilor favorabile din sectorul serviciilor si al perceptiei economice pozitive si în pofida scaderii în continuare a productiei în industria prelucratoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflatiei înca ridicate, al conditiilor stricte de finantare si al încetinirii ritmului de crestere a celorlalte economii din UE vor reduce cresterea PIB-ului real al României la 2,5-.

Punerea în aplicare a planului de redresare si rezilienta ar trebui sa contribuie la investitii puternice, care se preconizeaza ca vor fi principalul motor al cresterii. Alte fonduri ale UE vor sprijini, de asemenea, investitiile. Consumul privat, desi afectat negativ de inflatia ridicata, va creste probabil, ca urmare a cresterii salariului minim, a pensiilor si a salariilor din sectorul public, precum si a extinderii plafonarii pretului la energie pâna în 2025. Se estimeaza ca exporturile nete vor ramâne negative pe fondul unei monede puternice si al unei cereri scazute pe pietele de export.

Pentru anul 2024, se preconizeaza o sporire cu 3- a ritmului cresterii economice, pe fondul diminuarii presiunilor inflationiste, al scaderii ratelor dobânzilor si al îmbunatatirii perspectivelor externe.

Inflatia anuala IAPC a încetinit în luna decembrie datorita scaderii preturilor produselor energetice si alimentare, aducând media pe 12 luni la 12- în 2022. Se estimeaza ca inflatia IAPC se va reduce si mai mult în perioada analizata în previziuni, dar numai într-o masura modesta, deoarece presiunile inflationiste se mentin la un nivel foarte ridicat în ceea ce priveste componentele de baza precum serviciile, bunurile industriale neenergetice si alimentele prelucrate. Rata medie anuala a inflatiei IAPC este estimata la 9,7 – în 2023, înainte de a încetini la 5,5 – în 2024, ca urmare a extinderii plafonarii preturilor la energie, a scaderii preturilor materiilor prime si a producerii unor efecte de baza. 

La aproape un an de la initierea de catre Rusia a razboiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o baza mai buna decât se preconizase în toamna. Previziunile intermediare din iarna îmbunatatesc perspectivele de crestere pentru acest an la 0,8 – pentru UE si la 0,9 – pentru zona euro. În prezent se preconizeaza ca ambele zone vor evita, la limita, recesiunea tehnica anticipata pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminueaza usor rata preconizata a inflatiei, atât pentru 2023, cât si pentru 2024.

PERSPECTIVELE SE ÎMBUNATATESC DATORITA REZILIENTEI SPORITE

Dupa expansiunea robusta din prima jumatate a anului 2022, ritmul de crestere a scazut în al treilea trimestru, însa usor sub asteptari. În al patrulea trimestru, în pofida socurilor negative exceptionale, economia UE a evitat scaderea preconizata în previziunile din toamna. Rata anuala de crestere pentru 2022 este estimata în prezent la 3,5- atât pentru UE, cât si pentru zona euro.

Evolutiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamna au îmbunatatit perspectivele de crestere pentru acest an. Diversificarea continua a surselor de aprovizionare si o scadere brusca a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezoniera din ultimii ani, iar preturile angro ale gazelor au scazut cu mult sub nivelurile din perioada anterioara razboiului. În plus, piata fortei de munca din UE a continuat sa înregistreze rezultate foarte bune, rata somajului ramânând la cel mai scazut nivel istoric (6,1-) pâna la sfârsitul anului 2022. Încrederea se îmbunatateste, iar sondajele din luna ianuarie sugereaza ca activitatea economica va evita, de asemenea, o contractie în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, exista în continuare cu dificultati majore. Consumatorii si întreprinderile continua sa se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflatia de baza (inflatia totala, excluzând energia si alimentele neprelucrate) a continuat sa creasca în luna ianuarie, erodând si mai mult puterea de cumparare a gospodariilor. Pe masura ce presiunile inflationiste persista, se preconizeaza ca înasprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor si investitiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarna, cresterea preconizata pentru 2023 este de 0,8- în UE si de 0,9 – în zona euro, cu 0,5 si, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamna. Rata de crestere pentru 2024 ramâne neschimbata, situându-se la 1,6- pentru UE si la 1,5- pentru zona euro. Pâna la sfârsitul perioadei analizate în previziuni, se preconizeaza ca volumul productiei va fi cu aproape 1- mai mare decât cel estimat în previziunile din toamna.

INFLATIA VA SCADEA ÎN PERIOADA ANALIZATA ÎN PREVIZIUNI

Trei luni consecutive de moderare a inflatiei totale sugereaza ca s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamna. Dupa ce a atins un maxim istoric de 10,6- în luna octombrie, inflatia a scazut, estimarea-semnal din ianuarie scazând la 8,5- pentru zona euro. Scaderea a fost determinata în principal de diminuarea inflatiei preturilor la energie, în timp ce inflatia de baza nu a atins înca nivelul maxim.

Previziunile privind inflatia au fost revizuite usor în sens descrescator fata de toamna, reflectând în principal evolutiile de pe piata energiei. Se preconizeaza ca în UE inflatia totala va scadea de la 9,2- în 2022 la 6,4- în 2023 si la 2,8- în 2024. În zona euro, se preconizeaza ca aceasta va scadea de la 8,4- în 2022 la 5,6- în 2023 si la 2,5- în 2024.

Desi incertitudinea cu privire la previziuni ramâne ridicata, riscurile la adresa cresterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea interna s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase daca recentele scaderi ale preturilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra preturilor de consum si daca consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusa o posibila inversare a scaderilor preturilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externa s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robusta în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totusi alimenta inflatia la nivel mondial.

Riscurile de inflatie ramân legate în mare masura de evolutiile de pe pietele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa cresterii economice. În special în 2024 predomina riscurile de crestere a inflatiei, deoarece presiunile asupra preturilor s-ar putea dovedi mai ample si mai puternice decât se preconizase, în cazul în care cresterea salariilor ar urma sa se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.

Previziunile economice din iarna anului 2023 ofera o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2022, care au fost prezentate la 11 noiembrie 2022, concentrându-se pe evolutia PIB-ului si a inflatiei în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni depind în mod esential de ipoteza pur tehnica potrivit careia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu va escalada, ci va continua pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Prezentele previziuni se bazeaza si pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor si la preturile produselor de baza, fiind întemeiate pe datele disponibile pâna la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursa, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile pâna la 1 februarie, inclusiv.

Comisia Europeana publica în fiecare an doua seturi de previziuni detaliate (în primavara si în toamna) si doua seturi de previziuni intermediare (în iarna si în vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale si trimestriale ale PIB-ului si ale inflatiei tuturor statelor membre pentru anul în curs si pentru anul urmator, precum si date agregate pentru UE si zona euro.

Urmatoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primavara anului 2023, programate a fi publicate în mai 2023.

Citește toată știrea

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 2,5% pentru România, în acest an, şi de 3% în 2024
Publicitate