Publicitate

Acordul actionarilor Credit Suisse de a fi cumparata de rivala elvetiana UBS marcheaza sfârsitul a 167 de ani de existenta ca institutie financiara independenta, arata The Wall Street Journal într-o analiza dedicata ”gigantului bancar elvetian caruia îi placea sa traiasca periculos”, potrivit g4media.
Acordul de vânzare la un pret mult sub valoarea de piata a venit în acest weekend dupa o cadere necontrolata a actiunilor si obligatiunilor sale. ”O cadere umilitoare pentru o banca care, cândva, s-a luptat de la egal la egal cu gigantii americani de pe Wall Street si s-a laudat cu o valoare de piata mai mare decât cea a Goldman Sachs Group”, arata The Wall Street Journal.

Care sunt cauzele acestui declin? Modul în care a iesit din ultima criza financiara, începuta în 2008. Credit Suisse a iesit din criza într-o situatie mai buna decât multi rivali, dar nu s-a adaptat la modul în care criza a schimbat sectorul bancar.

Banca elvetiana a ales o strategie de investitii foarte riscanta, a întârziat în adoptarea de linii de afaceri mai stabile si, mai presus de toate, nu a reusit sa scape de predilectia sa pentru risc.

Rezultatul acestei atitudini? 15 ani de scandaluri si litigii, în timp ce alte banci importante au devenit mai concentrate si mai auto-reglementate. O afacere de spionaj, o pierdere de 5,5 miliarde de dolari din cauza unui singur client, fluctuatia directorilor executivi, amenzi în legatura cu evaziunea fiscala si sanctiunile si un acord privind fraudarea unor vânzari de credite în Mozambic au slabit constant banca din punct de vedere financiar, erodând în acelasi timp încrederea investitorilor.

Astfel, când cutremurele au zguduit din nou lumea bancara globala în februarie si martie 2023, Credit Suisse a devenit un magnet pentru temerile care au cuprins pietele. Nici macar finantarea de urgenta de la banca centrala elvetiana nu a putut redresa banca.

Credit Suisse a finantat pentru prima data dezvoltarea cailor ferate elvetiene în secolul al XIX-lea, a devenit globala prin intermediul francizei de pe Wall Street CS First Boston în secolul al XX-lea si a încercat sa se reinventeze ca banca pentru miliardari în secolul al XXI-lea. Fondatorul Alfred Escher este considerat un arhitect al Elvetiei moderne.

În schimb, UBS – acum salvatorul Credit Suisse, a fost copilul-problema al sistemului bancar elvetian în timpul ultimei crize financiare. A evitat falimentul doar gratie unui ajutor guvernamental de 5,3 miliarde de dolari.

În criza din 2008-2010,Credit Suisse a respins o oferta de salvare din partea autoritatilor si a strâns aproximativ 9 miliarde de dolari de la investitori privati condusi de fondul suveran de investitii din Qatar.

În anii care au urmat, sistemul bancar global a devenit mai conservator. Marile banci, desi bine capitalizate datorita planurilor de salvare, au renuntat la liniile de business pe care nu le puteau stapâni si s-au concentrat pe ceea ce stiau sa faca cel mai bine.

Credit Suisse, însa, nu a trecut prin aceeasi reforma interna. Sub conducerea lui Brady Dougan, bancher de investitii, compania a continuat sa investeasca resurse în activitati riscante precum finantarea cu efect de levier si obligatiunile cu randament ridicat dupa criza financiara.

Abordarea Credit Suisse, care nu s-a restructurat dupa criza globala, a devenit o vulnerabilitate. Reglementarile menite sa împiedice repetarea crizei creditelor au penalizat multe activitati riscante si au obligat banci precum Credit Suisse sa detina mai mult capital – o masura de precautie. Acest lucru s-a transformat într-o frâna.

Mai mult, pe g4media

Citește toată știrea

Cum a ajuns gigantul bancar elvețian Credit Suisse să se prăbușească
Publicitate