Într-o scrisoare deschisa, Elon Musk alaturi de o serie întreaga de personalitati din domeniul tehnologiei, avertizeaza asupra pericolului reprezentat de Inteligenta Artificiala în plan societal, în timp ce Eric Schmidt, fostul CEO Google, crede ca aceasta va defini viitorul geopoliticii.
Contabilii sunt categoria cea mai vulnerabila sa fie înlocuita de sisteme bazate pe Inteligenta Artificiala. Într-o proportie considerabila acelasi lucru este valabil si pentru matematicieni, traducatori, scriitori si aproape 20- din întreaga forta de munca din SUA, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din Pennsylvania si OpenAI, compania care a realizat programul de inteligenta artificiala ChatGPT, lansat în noiembrie 2022, care a facut o adevarata senzatie la nivel mondial. Aparitia acestuia, în faza de testare gratuita au fost peste 100 de milioane de utilizatori, a provocat în egala masura entuziasm si anxietate. De pilda în domeniul educatiei unde imediat s-au facut eforturi pentru a crea instrumente care sa verifice daca temele, eseurile, testele elevilor sau studentilor, nu sunt cumva produsul ChatGPT. GPT-4 (ultima versiune programului, lansata în martie, anul acesta, care spre deosebire de versiunea anterioara este conectat la Internet) face parte dintr-o categorie de programe de inteligenta artificiala generativa (GPT este acronimul de la Generative Pre-trained Transformer), sisteme sofisticate care produc continut, de la text la imagini, care vor avea un impact enorm, transformativ, asupra aproape tuturor industriilor si a viitorului muncii, asa cum este aceasta vazuta în prezent
Studiul releva ca programele de Inteligenta Artificiala de ultima generatie exceleaza în sarcini precum traducerea, clasificarea, scrierea creativa si generarea de coduri informatice. Impactul va fi masiv cu precadere asupra locurilor de munca în care cel putin o sarcina poate fi realizata mai rapid de catre Inteligenta Artificiala Generativa. Locurile de munca care presupun procesarea informatiilor – precum specialistii în relatii publice, grefierii sau inginerii blockchain – fiind printre cele mai expuse.
Întrebat de un utilizator, chiar GPT-4 a furnizat o lista cu 20 de profesii pe care le-ar putea înlocui cu succes, între care cele de jurnalist, agent de turism, consilier de marketing sau analist pe piata bursiera. Un sondaj recent realizat de Resumebuilder.com pe un esantion de o mie de companii a relevat ca deja aproximativ jumatate dintre acestea au adoptat ChatGPT într-o forma sau alta si au început sa îsi înlocuiasca angajatii care fie au fost concediati fie au fost relocati în cadrul companiei. Iar asta s-a întîmplat înainte ca OpenAI sa lanseze GPT-4, asa ca e de asteptat ca acest gen de practici sa ia amploare.
OpenAI, cu sediul în San Francisco, a fost fondata în decembrie 2015 de catre Sam Altman, în prezent directorul sau executiv, si Elon Musk, fiind initial gîndita ca o organizatie non-profit, în ideea ca în aceasta formula ar fi „libera de obligatii financiare” pentru a se putea concentra pe cercetari „cu un impact uman pozitiv”. Dupa trei ani Elon Musk a rupt însa legaturile cu compania iar Open AI a renuntat la obiectivele sale non-profit initiale. În acest sens compania a anuntat ca nu va mai face publica sursa programelor sale, asa cum enuntase initial în principiile sale fondatoare, pentru a-si mentine avantajul competitiv.
Un moment important a fost investitia de cîteva miliarde de dolari facuta anul acesta în ianuarie de catre Microsoft care ulterior a integrat GPT-4 în mai toate produsele sale. Microsoft, care are un parteneriar strategic cu OpenAI, a introdus deja tehnologia în toate produsele sale, inclusiv în cunoscutul pachetul MS 365 (cu Word, Excel, Power Point, etc) si în motorul de cautare Bing, separat si în asociere cu browser-ul Edge, pentru operatiuni de cautare pe Internet. La rîndul sau Google a lansat un instrument de cautare similar si din 21 martie a permis accesul public la Bard, concurentul GPT-4, pe care însa nu l-a integrat în motorul sau de cautare pe Internet. Remarcabil, a venit imediat si raspunsul din China. MOSS, dezvoltat la Universitatea Fudan, este primul software chinezesc asemanator cu ChatGPT iar gigantul tehnologic chinez Baidu a lansat un program similar pe 16 martie.
Între timp, o demonstratie socanta a fost oferita de catre presedintele OpenAI, Greg Brockman, care a scris de mîna pe un servetel de hîrtie indicatiile pentru un website si l-a pus pe GPT-4 sa scrie cod pentru a-l implementa. Ceea ce GPT-4 a si facut cu succes, în timp record. Brockman a dorit sa scoata în evidenta cea mai recenta caracteristica avansata a programului, suportul pentru multimodalitate, adica capacitatea de a primi instructiuni sub forma de text, imagine vizuala sau sunet, nu doar prin intermediul unei tastaturi. Programul de inteligenta artificiala poate acum sa citeasca instructiuni si imagini, oricît de prost desenate, si sa înteleaga ce are de executat în baza acestora. Proiectarea unui site web complet functional care sa aiba o parte interactiva nu este deloc o întreprindere tocmai usoara. O poate face doar un programator profesionist însa evident nici acesta nu poate sa proiecteze si sa lanseze un site web în cîteva secunde, atît cît i-a luat lui GPT-4 sa duca la îndeplinire tema data pe servetelul de hîrtie.
Chat GPT a dovedit ca are capacitatea de a procesa cantitati enorme de informatii si de a genera continut sofisticat, nu doar linii de program, ci si scenarii de film sau versuri pentru melodii. Pe de alta parte în utilizare s-au înregistrat si destule erori si limitari. În plus exista si riscuri considerabile legate de campanii de dezinformare, încalcarea dreptului de proprietate intelectuala si, ceea ce a generat multe semne de întrebare, raspunsurile oferite în chestiuni sensibile au relevat un partizanat ideologic, previzibil într-un mediu ca Silicon Valley unde majoritatea programatorilor au simpatii din zona stîngii progresiste.
Dinamica extraordinara a schimbarilor din piata muncii sub impactul Inteligentei Artificiale a fost tema recentei conferinte WSJ Jobs Summit . În opinia participantilor locurile de munca ale viitorului vor necesita o schimbare de mentalitate pentru angajati. „În loc sa priveasca Inteligenta Artificiala generativa si alte programe de acest fel ca pe o amenintare,angajatii ar trebui sa accepte noile tehnologii ca pe o modalitate de a-i elibera de munca repetitiva, plictisitoare, si de a le amplifica punctele forte”. Numai ca dincolo de aceasta retorica optimista dimensiunea impactului asupra oamenilor, inclusiv în plan emotional, ar putea fi mult severa decît estimeaza participantii la conferinta. Dupa cum remarca cineva, daca privim în trecut Inteligenta artificiala generativa ar putea afecta capacitatea oamenilor de a folosi limbajul pentru a întelege lumea înconjuratoare în acelasi mod în care GPS-ul si Google Maps au afectat capacitatea oamenilor de a se deplasa fara ajutor într-un loc necunoscut. Daca plecam de la ceea ce spunea filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, „limitele limbajului meu înseamna limitele lumii mele”, atunci ar trebui poate sa fim serios preocupati de felul în care Inteligenta Artificiala ne va afecta existenta. Pe toate dimensiunile, societal, în relatiile inter umane, în politica si guvernare, în domeniul militar si în geopolitica.
Aceste este probabil si motivul pentru care o serie întreaga de personalitati din zona tehnologiei, între care Elon Musk si co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, alaturi de cercetatori de vîrf din domeniul inteligentei artificiale, au lansat o scrisoare deschisa, „Pauza pentru experimentele gigantice de Inteligenta Artificiala”, în care cer o oprire temporara în dezvoltarea si introducerea unor noi instrumente bazate pe Inteligenta Artificiala. Un moratoriu de cel putin sase luni care ar oferi industriei ragazul sa agreeze standarde de siguranta pentru a preveni potentialele prejudicii provocate de cele mai riscante tehnologii bazate pe Inteligenta Artificiala. „Am ajuns în punctul în care aceste sisteme sunt suficient de inteligente pentru a putea fi folosite în moduri periculoase pentru societate”, crede unul dintre semnatari, Yoshua Bengio, directorul Institutului de învatare a algoritmilor din Universitatea din Montreal. „Pe care înca nu le întelegem”.Top of FormBottom of Form Scrisoarea nu solicita încetarea cercetarii în domeniul Inteligenta Artificiale ci doar oprirea temporara a dezvoltarii unor sisteme mai puternice decît GPT-4, inclusiv urmatoarea generatie, GPT-5.
E însa greu de crezut ca scrisoarea va avea un efect concret, dincolo de valurile mediatice pe care le-a stîrnit. Ambitiile sunt enorme. Cu doar cîteva saptamîni în urma Satya Nadella, CEO Microsoft, declara ca se vor misca rapid în aceasta directie, vorbind despre o provocare deschisa la adresa lui Google a carei dominatie în materie de cautari pe Internet Microsoft vrea sa o conteste prin Bing. „Este nefericit sa privim lucrurile ca pe o cursa a înarmarilor”, este de parere Max Tegmark, Presedintele Future of Life Institute, profesor de fizica la Massachusetts Institute of Technology. „Este mai degraba o cursa a sinuciderilor. Nu conteaza cine va ajunge primul acolo. Înseamna doar ca omenirea în ansamblu ar putea pierde controlul asupra propriului sau destin”.
Avertismente similare, previziuni tulburatoare, au fost lansate si în trecut privind felul în care ar putea arata societatea viitorului. Fara efect, dupa cum se vede. De pilda Stephen Hawking avertiza într-un interviu pentru Wired din 2017 ca Inteligenta Artificiala „ar putea înlocui oamenii cu totul” iar la Web Summit-ul de la Lisabona din acelasi an spunea ca „nu stim daca Inteligenta Artificiala ne va ajuta enorm sau ne va ignora, daca ne va marginaliza sau chiar ne va distruge”. La fel, într-un articol publicat în 2019 în The Atlantic, Henry Kissinger avertiza si el ca „filosofic, intelectual, sub toate aspectele, omenirea nu este pregatita pentru provocarea reprezentata de Inteligenta Artificiala”.
Numai ca e greu de crezut ca, mai ales sub impactul competitiei geopolitice, astfel de apeluri si avertismente vor fi ascultate. „Cine va stapîni Inteligenta Artificiala va stapîni lumea”, spunea cu cîtiva ani în urma Vladimir Putin. Afirmatie cu atît mai valabila astazi în contextul competitiei geopolitice care opune în principal China Statelor Unite. Tehnologia va defini viitorul geopoliticii scrie si Eric Schmidt, fost CEO Google, în Foreign Affairs. „Capacitatea de a inova mai repede si mai bine – fundamentul pe care se bazeaza acum puterea militara, economica si culturala – va determina rezultatul competitiei între marile puteri, între Statele Unite si China. Evolutiile din domeniul inteligentei artificiale, în special, nu numai ca deblocheaza noi domenii de descoperire stiintifica, ci si accelereaza chiar acest proces. Inteligenta artificiala supraalimenteaza capacitatea oamenilor de stiinta si a inginerilor de a descoperi tehnologii din ce în ce mai puternice, favorizînd progresele în inteligenta artificiala însasi, precum si în alte domenii – si remodelând lumea în acest proces”.
În 2017, Beijingul si-a deja anuntat planurile de a deveni liderul mondial în domeniul inteligentei artificiale pîna în 2030. Si este posibil sa atinga acest obiectiv chiar mai devreme, avertizeaza Eric Schmidt. Care crede ca e vorba de un pericol existential pentru America si pentru Occident, în general. Deocamdata China a devenit lider mondial în domeniul tehnologiei de supraveghere bazate pe Inteligenta Artificiala, pe care o foloseste pentru controlul intern al populatiei dar o si vinde si guvernelor autoritare din strainatate pentru a le atrage în sfera sa de influenta. Mai mult de atît, un studiu recent intreprins Australian Strategic Policy Institute (ASPI), un think tank specializat în domeniul securitatii, a constatat, dupa ce a analizat apararea, spatiul, energia si biotehnologia, ca Beijingul are un „avans uimitor” în 37 din cele 44 de tehnologii critice si emergente, în timp ce democratiile occidentale pierd teren în competitia globala pe aceste domenii.
Probabil ca lucrurile nu sunt definitiv transate însa, pe toate dimensiunile, de la transformarile majore din societate, piata muncii e un exemplu, la capacitatea modelului de guvernare occidental si a actualei ordini mondiale de a supravietui acestui enorm impact reprezentat de Inteligenta Artificiala, ne asteapta, chiar în viitorul apropiat, provocari de dimensiuni incredibile.