Aplecându-se asupra cheltuielilor UE din domeniul coeziunii si al agriculturii, Curtea de Conturi a UE (CCE) a scos la lumina mai multe situatii de conflict de interese în utilizarea banilor europeni. Acestea, aparând atunci când ”exercitarea impartiala si obiectiva a functiilor unei persoane implicate în executia fondurilor de la UE este compromisa din motive care implica familia, viata afectiva, afinitatile politice sau nationale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.” (CCE, 2023 / https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR-2023-06/SR-2023-06_RO.pdf), era greu de presupus ca nu ar exista si în România.
Sa spunem ca CCE a analizat atât mediul de reglementare, cât si procedurile existente pentru prevenirea conflictelor de interese, împreuna cu masurile de identificare, rezolvare si raportare a acestor situatii. Institutia în cauza, dupa focusarea pe platile directe, ne spune cu subiect si predicat ca, la noi, ”un functionar al agentiei de plati responsabile de platile directe a aprobat cereri de ajutor pentru o firma în care detinea parti sociale.
Agentia Nationala de Integritate (ANI) a confirmat ca aceasta situatie constituia un conflict de interese si a solicitat agentiei de plati sa ia masurile corespunzatoare. În urma procedurilor disciplinare, functionarul a fost sanctionat cu reducerea salariului pe trei luni.” (CCE, 2023). S-a mai scos în relief faptul ca în România se face colectarea si publicarea declaratiilor anuale de avere si de interese ale tuturor functionarilor publici, însa agentia responsabila nu verifica si nici nu analizeaza continutul acestora decât în cazul în care se declanseaza o investigatie. Notabila este considerata si initiativa ANI, care are meritul de a organiza sesiuni de informare la nivelul ministerelor, autoritatilor de management si organismelor intermediare, cu privire la prevenirea fraudelor si a coruptiei, precum si prin elaborarea unor ghiduri pentru completarea declaratiilor de avere si de interese, si a unei colectii de exemple privind conflictele de interese. În aceeasi nota se circumscrie si publicarea – în legatura cu cazurile cazurile investigate – a unor rapoarte de activitate cuprinzând informatii privind: numarul situatiilor de conflicte de interese confirmate în instanta, numarul de functionari publici sanctionati, tipul sanctiunii, functia lor si institutia de apartenenta etc. La abordarea rotatiei personalului, ca mijloc de prevenire a conflictelor de interese, CCE remarca în cazul României ca ”functionarii publici care lucrau în unitatea de selectie si de evaluare a proiectelor pentru finantarea din domeniul coeziunii nu faceau obiectul rotatiei, din cauza nevoii de a se pastra cunostintele si competentele necesare pentru activitatea respectiva.” Investigarea procedurilor de achizitii care implica beneficiari privati a condus la constatarea ca ”o firma a primit sprijin din partea UE pentru restructurarea si reconversia unor plantatii viticole de pe o suprafata de 15 ha concesionata cu titlu gratuit de la o persoana fizica pentru o perioada de 15 ani, dupa care plantatia respectiva urma sa fie returnata persoanei respective.” (CCE, 2023). Si aceasta, chiar daca ”legislatia româna impune beneficiarilor sa ia toate masurile necesare pentru a evita situatiile care genereaza conflicte de interese, în special atunci când exista legaturi între beneficiari si furnizorii acestora. Beneficiarul a semnat un contract cu o alta societate pentru plivirea mecanica si manuala a plantatiei si pentru instalarea unui sistem de sustinere. CCE a constatat ca proprietarul terenului era asociat unic si administrator al acestui furnizor.” (CCE, 2023).
Tot în materie de achizitii publice, s-a evidentiat critic faptul ca este prea ridicat procentul procedurilor de licitatie cu oferta unica (cca. 50-), riscurile fiind pe masura. N-au fost tocmai rare nici situatiile de proceduri cu un singur ofertant (41-, în 2020) ori utilizarea de comenzi directe fara aprobarile necesare si de nepublicarea licitatiilor în jurnalul de achizitii publice (22-).
Îmbunatatirea situatiei presupune, în opinia CCE, masuri legate de promovarea transparentei. Respectiv, sa se încurajeze schimbul de experienta între statele membre, în ceea ce priveste cerintele privind declaratiile de avere ale angajatilor din sectorul public care detin pozitii cu putere de decizie în cadrul gestionarii partajate.
Aceasta abordare, trebuie sa recunoastem, este menita sa creasca responsabilitatea, reducând astfel riscul de conflicte de interese, din gama celor aratate, care nu sunt dezvaluite.