BNR a decis cresterea ratei dobânzii de politica monetara, din nou, pentru a combate inflatia. Profesorul de economie Mircea Cosea a explicat care vor fi efectele acestei masuri si avertizeaza ca românii risca sa fie prinsi într-un cerc vicios.
BNR a decis marti sa majoreze rata dobânzii de politica monetara la nivelul de 3 la suta pe an, de la 2,50 la suta pe an. Masura se va aplica începând de miercuri.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României, întrunit în sedinta de marti, a hotarât majorarea ratei dobânzii de politica monetara. De asemenea, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la suta pe an, de la 3,50 la suta pe an si cresterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la suta, de la 1,50 la suta pe an, începând tot de miercuri.
Alte decizii vizeaza pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit, precizeaza BNR.
”Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei în linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, într-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscala. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”, au anuntat cei de la BNR, conform Mediafax.
„Ar putea avea efecte negative mai multe decât cele pozitive”
„În orice manual clasic de economie scrie ca atunci când ai inflatie, poti sa actionezi asupra ei prin dobânzi. Deci BNR aplica o metoda clasica. Problema este ca în acest moment aceasta metoda clasica, dupa parerea mea, ar putea sa aiba mai multe efecte negative decât pozitive. Pentru ca este aplicata în momentul în care intram într-un apogeu al crizei. Dupa parerea mea, acest apogeu va fi undeva la jumatatea verii. Iar criza se bazeaza pe niste lucruri care devin foarte clare. Si anume o accentuare puternica a crizei globale, lucru vizibil prin cresterea preturilor la materii prime, dar si prin razboi, în timp ce în tara nu s-au rezolvat multe lucruri, printre care criza energiei, preturile la combustibil. E o criza foarte importanta care a dat nastere si la ceea ce numim criza alimentara. Ea nu a devenit evidenta, dar preturile cresc!
În aceste conditii, ridicarea dobânzii, sau de fapt a dobânzilor, ar încerca nu sa elimine inflatia, ca nu poate, ci sa încetineasca cresterea sau chiar sa o stopeze. Dar nu cred ca reuseste, pentru ca efectele negative sunt foarte importante.
Aceste efecte negative vor merge în primul rând pe directia celor care deja au credite si care platesc dobânzi mai mari, dar cred ca va duce si la o inhibare a interesului pentru creditare, iar creditele pentru activitati productive sau servicii vor mari inflatia, pentru ca dobânzile crescute intra în costul productiei, apoi în pretul de la raft, deci la consumatorul final”, a declarat Mircea Cosea pentru DC NEWS.
Întrebat daca putem vorbi, astfel, de un cerc vicios, având în vedere ca o masura menita sa protejeze populatia vine cu efecte negative asupra populatiei, profesorul de economie a spus ca „da, pentru ca, în cazul de fata, inflatia poate fi atacata din doua directii: politica monetara, a bancii, si politica economica, a statului. Statul trebuie sa intervina si el, iar cea mai importanta masura ar fi reducerea importurilor la produsele de baza. Cât timp mâncam zilnic 70- marfa de import, e clar ca importam inflatie”.