Maria Serban, 28 ani, Iasi: ”De câteva luni, de fiecare data când am mâncat pizza si am baut bere, mi-a fost rau. Am avut diaree dar, cel mai grav a fost faptul ca ma simteam foarte obosita si slabita. Medicul meu de familie ma stie de când m-am nascut si mi-a spus ca s-ar putea sa am intoleranta la gluten, pentru ca si mama mea are. Mi-a mai spus ca este posibil sa nu se mai fi manifestat pâna de curând deoarece, eu, din adolescenta, am tot tinut diete fara pâine sau alt tip de carbohidrati, ca sa nu ma îngras. De aceea, mi-a recomandat sa merg la un medic gastroenterolog, sa fac investigatii”.
Sef lucrari Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie Iasi: ”Este foarte bine ce v-a sfatuit medicul de familie, simptomele dumneavoastra ar putea fi secundare ingestiei de alimente care contin gluten (cele care contin grâu, secara, orz). Afectiunile cauzate de prezenta glutenului în alimentatie sunt: boala celiaca, intoleranta la gluten fara celiakie si alergia la gluten. Toate au ca numitor comun prezenta glutenului în alimentatie, însa predispozitia genetica se întâlneste doar la pacientii cu boala celiaca.
Boala celiaca este o boala autoimuna declansata de ingestia de gluten la persoanele cu predispozitie genetica.
Intoleranta la gluten fara celiakie este responsabila de aparitia simptomelor digestive (dureri abdominale, balonare, astenie fizica, diaree etc) la persoanele fara predispozitie genetica pentru boala celiaca. Aceasta afectiune poate fi foarte frecvent confundata cu sindromul de intestin iritabil.
Alergia la gluten este o reactia alergica acuta, manifestata prin prurit (mâncarimi), edem, eruptii cutanate dupa ingestia de alimente ce contin gluten; se manifesta la persoane fara predispozitie genetica pentru boala celiaca.
Faptul ca aveti o ruda cu boala celiaca (mama) va creste riscul de a avea si dumneavostra predispozitie genetica pentru aceasta boala, dar nu este obligatoriu. Trebuie sa stiti, si pentru copiii dumneavoastra, ca exista teste genetice (analize de sânge) pentru predispozitia la boala celiaca, accesibile si la noi în tara. Daca testele genetice pentru boala celiaca sunt negative înseamna ca dumneavoastra nu veti face niciodata boala … dar veti putea avea intoleranta la gluten fara celiakie. Daca testele genetice pentru celiakie sunt pozitive nu este obligatoriu sa dezvoltati boala dar aveti riscul de a o dezvolta oricând pe parcursul vietii.
Boala celiaca fata de intoleranta la gluten fara celiakie necesita dieta fara gluten pentru toata viata, de aceea este foarte important diagnosticul corect, glutenul fiind un aliment de baza pentru om.
Aceasta suferinta este cauzata de aparitia unei inflamatii autoimune la nivelul intestinului subtire, la pacientii cu predispozitie genetica si expunere la gluten, de aceea mai este cunoscuta sub denumirea de enteropatie glutenica. Este una dintre cele mai des întâlnite afectiuni digestive cronice, frecvent diagnosticata tardiv, în stadii avansate.
Glutenul este o proteina care se gaseste în cereale precum grâul, secara, orzul, prezente în majoritatea alimentelor consumate de noi, inclusiv în sosuri, produse lactate, conserve, bauturi alcoolice (bere). La pacientii cu boala celiaca, consumul alimentelor care contin gluten duce la aparitia unei inflamatii autoimune la nivelul intestinului subtire, cu afectarea mucoasei, astfel încât nutrientii necesari organismului nu mai sunt absorbiti, în termeni medicali apare malabsorbtia.
Consecinta malabsorbtiei este aparitia simptomelor (dureri abdominale, balonare, diaree), scaderea pâna la absenta absorbtiei mineralelor, vitaminelor si nutrientilor cu repercursiuni importante asupra starii de sanatate.
Persoanele care prezinta un risc mai ridicat de a dezvolta boala celiaca sunt cele care au rude diagnosticate cu aceasta boala dar si cele care sufera de alte afectiuni autoimune, cum ar fi tiroidita autoimuna sau diabetul zaharat de tip 1.
Boala celiaca nu are simptome specifice, iar unii pacienti nu prezinta niciun simptom o lunga perioada de timp. Când intestinul subtire este afectat pe o lungime semnificativa, apar simptomele specifice sindromului de malabsorbtie (diaree cronica, balonare, dureri abdominale). O manifestare precoce a bolii este reprezentata de malabsorbtia fierului care duce la instalarea anemiei. Persoanele resimt în timp oboseala, palpitatii si devin palide. Exista si manifestari extradigestive, în special dermatologice (leziune dermatologica tipica), dureri articulare, afectarea smaltului dentar dar si modificarea probelor hepatice, avortul spontan, infertilitatea pot sugera boala celiaca.
Boala celiaca se poate declansa atât la adulti, dar si la copii sau sugari, în dieta carora sunt introduse cereale. Copiii sau sugarii cu boala celiaca pot prezenta urmatoarele simptome: apatie, anorexie, tegumente palide, scaderea tonusului muscular (hipotonie generalizata), cresterea în volum a abdomenului (distensie abdominala), anemie, încetinirea procesului de crestere, scaune voluminoase si decolorate.
Diagnosticul de boala celiaca se face pe criterii clinice (prezenta simptomelor, prezenta anemiei, carenta de vit. D etc), serologice (prezenta în sânge a anticorpilor specifici intolerantei la gluten) si histologice (prezenta inflamatiei specifice în biopsia duodenala prelevata prin endoscopie digestiva superioara). Testele genetice (din sânge) nu sunt obligatorii, se fac la pacientii selectionati (la care diagnosticul nu este cert) si la persoanele cu rude cu boala celiaca, pentru a identifica subiectii cu risc.
Asadar pentru a pune diagnosticul de Boala celiaca sunt necesare analize de sânge si o endoscopie digestiva superioara cu biopsii multiple din duoden.
Testele pentru celiakie sunt modificate, adica pot fi fals negative, daca pacientul este sub dieta fara gluten, tinuta, cum ati spus dumneavoastra, fara o consultate medicala prealbila. Recomandarea este de a începe dieta fara gluten doar dupa o consultatie medicala si la sfatul medicului.
În lipsa tratamentului boala celiaca poate duce la diverse complicatii digestive si extradigestive. Poate sa apara anemia feripriva, osteoporoza, ca urmare a faptului ca intestinul subtire nu mai permite absorbtia fierului, calciului si vitaminei D. Infertilitatea este o alta complicatie ce poate aparea atât în cazul femeilor, dar si în cel al barbatilor. Boala celiaca poate duce si la cresterea valorilor enzimelor hepatice, reversibila dupa tratament.
În timp, se instaleaza denutritia, scaderea ponderala marcata. O complicatie severa este aparitia tumorilor de intestin subtire, de aceea tratamentul, respectiv dieta fara gluten, trebuie sa fie pe viata.
Tratamentul pentru boala celiaca este dietetic: regim strict fara gluten pentru toata viata. Pacientii trebuie sa verifice etichetele tuturor produselor pe care le consuma, de ajutor sunt raioanele speciale cu alimente fara gluten. Expunerea chiar si la cantitati infime de gluten (posibile în ambalajele unor medicamente, în pasta de dinti etc ) duce la reactivarea bolii!
Daca ne referim la pacientii cu intoleranta la gluten fara celiakie, regimul fara gluten este necesar pe perioade limitate de timp si nu permanent”.