Tratamentele pe baza de anticorpi monoclonali s-au dovedit ineficiente în fata noilor variante dominante ale SARS-CoV-2, a avertizat vineri Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA), potrivit AFP.
Numeroasele tratamente pe baza de anticorpi monoclonali, administrate în spitale pe cale injectabila sau prin perfuzii si care tintesc proteina spike a virusului SARS-CoV-2, au contribuit la gestionarea celor mai severe perioade ale pandemiei.
Însa, potrivit EMA, acestea ”nu mai par la fel de eficiente în fata noilor variante” ale virusului. Testele de laborator au demonstrat ca tratamentele bazate pe anticorpi monoclonali s-au dovedit ”mai putin eficiente în contextul variantelor Omicron BA.4.6, BA.2.75.2 si XBB”, a subliniat într-un comunicat agentia europeana cu sediul la Amsterdam.
”Totodata, ele nu mai reusesc sa neutralizeze într-o maniera semnificativa (variantele) BQ.1 si BQ.1.1, care urmeaza sa devina tulpini dominante pe teritoriul Uniunii Europene în decursul saptamânilor viitoare”, au precizat reprezentantii EMA.
Principalele tratamente pe baza de anticorpi sunt Evusheld – produs de AstraZeneca -, Ronapreve – produs de Roche – si Xevudy – produs de laboratoarele GSK si Vir. Tratamente antivirale precum Paxlovid, produs de laboratoarele Pfizer, ar trebui în schimb sa ramâna eficace, preconizeaza EMA.
Anticorpii monoclonali au reusit într-o prima etapa sa reduca cu 80- riscul de spitalizare si de deces, dar au devenit mai putin eficienti pe masura ce virusul SARS-CoV-2 a dezvoltat mutatii. OMS a recomandat în septembrie sistarea utilizarii Xevudy si a Ronapreve, estimând ca nu mai sunt eficiente în fata noilor variante ale virusului.
EMA a autorizat în septembrie si octombrie administrarea vaccinurile Pfizer/BioNTech si Moderna împotriva variantelor BA.4 si BA.5 persoanelor care au primi deja o prima doza. Agentia europeana a precizat marti ca cele doua vaccinuri vor putea fi de acum înainte ”folosite pentru primovaccinare”.
Desi variantele precedente Alpha si Delta au disparut în cele din urma, Omicron si subvariantele sale au dominat tot anul 2022 si se estimeaza ca vor continua sa se raspândeasca si în 2023.
Subvariantele BA.4 si BA.5 au contribuit în principal la o crestere a numarului de cazuri noi de COVID-19 în Europa si în Statele Unite pe parcursul ultimelor luni.
Toate tipurile de Omicron au tendinta de a declansa o evolutie mai lenta a bolii, întrucât virusul se instaleaza mai putin la nivelul plamânilor si mai mult în caile aeriene superioare, provocând simptome precum febra, oboseala si pierderea mirosului.