Referendumul desfasurat duminica în Ungaria pe tema unei legi privind comunitatea LGBT – calificata drept homofoba atât în interiorul, cât si în afara tarii – nu a întrunit cvorumul minim necesar de 50- de voturi valide.
Potrivit Biroului National Electoral, doar 44- au depus voturi valide la cele patru întrebari care figurau pe buletine, cu toate ca sprijinul în favoarea raspunsului “nu” la toate întrebarile – pentru care facuse campanie guvernul de la Budapesta – a obtinut peste 90- din voturi. Aprobarea legii privind comunitatea LBGT a determinat Uniunea Europeana sa deschida o procedura de infringement împotriva Ungariei, în conditiile în care blocul european a considerat actul normativ homofob, discriminatoriu si contrar valorilor comunitare.
Dupa numararea a 98,9- din voturi, referendumul nu a reusit sa întruneasca minimum de 50- din voturile valide, ceea ce înseamna ca o parte importanta din populatie a raspuns mesajului opozitiei de a boicota plebiscitul.
În afara sufragiilor valide, 20- din buletinele emise nu au fost luate în calcul, deoarece nu au fost considerate valide, pentru ca fie erau completate gresit, fie fusesera scrise pe ele mesaje de protest, asa cum au cerut organizatiile în favoarea drepturilor LGBT si opozitia.
Voturile valide la acest referendum (44-) reprezinta cu 9 puncte procentuale mai putin decât voturile obtinute de Fidesz.
Însa faptul ca referendumul nu este valid nu afecteaza continuitatea legii, care este deja în vigoare si pe care guvernul nu intentioneaza sa o modifice, cel putin deocamdata.
Referendumul continea patru întrebari redactate în asa fel încât cetatenilor unguri le era greu sa se opuna.
“Sunteti de acord ca în centrele de educatie publica sa aiba loc discutii despre orientari sexuale fara acordul parintilor?” si “Sustineti promovarea terapiilor de schimbare de sex la minori?” – erau doua dintre cele patru întrebari.
O a treia se referea la acceptul de a difuza “fara control” continuturi sexuale care “pot influenta dezvoltarea minorilor”, iar a patra facea referire la oportunitatea aparitiei în mijloacele de comunicare în masa a unor informatii legate de schimbarea de sex, informatii care puteau ajunge si la copii.
Consiliul Europei a calificat aceste întrebari drept “ambigue si înselatoare”.