Mai ales în perioada aristocrației, între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, limba slavă bisericească nu s-a bucurat de o adeziune puternică în rândul aristocrației și al clerului. Aceasta a rezistat ca limbă oficială a statului și a bisericii, dar și ca limbă de cultură, până în momentul în care monopolul a fost spart odată cu apariția limbii române literare.
Articolul Etica ortodoxă și spiritul capitalismului (II) apare prima dată în Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene.

Citește toată știrea