Publicitate

Psiholog Roxana Rusu, Arcadia: Se observa tot mai des în cabinetul de psihologie solicitari din partea familiilor cu copii mici. Acestia evidentiaza în primul rând întârzierea în dezvoltarea limbajului, atentie scazuta sau absenta reactiilor în sarcini sau jocuri specifice vârstei, manifestari de nervozitate, impulsivitate ori dificultate în a crea legaturi de prietenie cu copii de vârste similare.

Un aspect îngrijorator este faptul ca numarul cazurilor de copii cu întârzieri în dezvoltarea psihica si a limbajului, deficit de atentie, hiperactivitate, tulburari de comportament a crescut cu 34-, conform specialistilor Asociatiei pentru Sanatatea Mintala a Copilului. O ipoteza explicativa pentru acest fenomen o reprezinta tendinta de a supraexpune la ecrane copii cu vârste cuprinse între 0 si 3 ani, mai ales în ultimii doi ani de pandemie. Putem observa si confirma împreuna cum ecranele au devenit o prezenta constanta în viata de familie.

Specialistii în domeniul dezvoltarii copilului recomanda ca pâna la doi ani, în perioada de dezvoltare senzorio–motorie, copiii sa nu aiba acces deloc la ecrane. Între doi si doi ani si jumatate, ei pot sta maximum 20 de minute. Indicat este sa fie alaturi macar unul dintre parinti care sa propuna o conversatie cu copilul si sa îi explice continutul pe care îl urmaresc împreuna. Între 3 si 6 ani ei pot sta maximum o ora în fata ecranelor, urmând ca abia dupa 6 ani sa ajunga la 1h 30/zi, fragmentat.

Problemele care apar la copii si sunt puternic legate de supraexpunerea la ecrane sunt legate de somn, alimentatie, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea cognitiva, gestionarea propriilor emotii si întelegerea emotiilor celorlalti, dificultati în a realiza atasament sanatos/securizant fata de membrii familiei. Sunt mentionate probleme de relationare si socializare, hiperactivitate, lipsa motivatiei.

Acestea sunt exemple solide care ne atrag atentia ca este foarte important ca bebelusii si copiii mici sa nu aiba acces la ecrane atât de devreme. Daca totusi se întâmpla, dupa intervalele de expunere la ecrane este recomandat sa se realizeze activitati sub forma de jocuri, care sa îi puna în contact direct cu persoanele si obiectele din mediul înconjurator.

Cercetatorii în domeniul bio-psiho-social sustin faptul ca: „în primii doi ani de viata, creierul îsi tripleaza dimensiunea, de la o medie de 333 grame pâna la 1 kg. Cresterea în dimensiune are legatura directa cu stimularea externa si cu primele experiente de viata. Imaginile luminoase cu succesiune rapida obosesc creierul copilului, agitându-l, nelinistindu-l. Secvente audio stridente, montaje rapide, flash-uri puternice, toate acestea supra-stimuleaza un creier în plina dezvoltare”, explica prof. Nicholas Christakis.

Recomandari pentru parinti

Este indicat sa evitam televizorul în camera copiilor; îi poate distrage pe cei mici din programul de pregatire a temelor, din respectarea unui program de somn si de relaxare, poate dezorganiza si locul de unde serveste copilul masa; copilul risca sa aiba acces la continut online neadecvat.

Încurajam sa se evite în timpul meselor asocierea mâncatului cu prezenta telefonului/TV.
Încurajam crearea unei rutine zilnice cu perioade de activitate fizica, miscare libera pentru copil, evitam sedentarismul si implicit obezitatea infantila provocata si de sederea în fata ecranelor.
Este recomandat ca în timpul alocat pentru copil în fata ecranelor sa fim lânga el, sa îl încurajam sa comunice despre lucrurile pe care le urmareste.
Este sanatos sa încurajam grupurile de joaca, interactiunile constante cu alti copii, chiar si suplimentar orelor de scoala/gradinita/cresa.
Parintii implicati activ într-o rutina de joaca (fizica, activa, cu jucarii reale) alaturi de copiii lor construiesc un suport de sanatate emotionala celor mici, cu influenta benefica pe termen foarte lung.

O discutie cu psihologul poate fi utila. Pentru programare, aveti la dispozitie numarul 0232 920, Call Center Arcadia.

Citește toată știrea

Expunerea copiilor la ecrane – care sunt efectele psihologice întâlnite
Publicitate