Astronautul Buzz Aldrin, al doilea om care a calcat pe Luna, s-a casatorit cu o românca, în ziua în care a împlinit 93 de ani.Anuntul a fost facut chiar de catre astronaut, pe Twitter si pe Facebook.
On my 93rd birthday & the day I will also be honored by Living Legends of Aviation I am pleased to announce that my longtime love Dr. Anca Faur & I have tied the knot.We were joined in holy matrimony in a small private ceremony in Los Angeles & are as excited as eloping teenagers pic.twitter.com/VwMP4W30Tn— Dr. Buzz Aldrin (@TheRealBuzz) January 21, 2023 „La cea de-a 93-a aniversare a mea si în ziua în care voi fi onorat sa primesc distinctia „Legendele vii ale aviatiei”, am placerea sa anunt ca dragostea si partenera mea de mult timp, dr. Anca Faur, si cu mine ne-am casatorit”, a scris astronautul.
El a spus ca mariajul a fost marcat printr-o ceremonie privata în Los Angeles si ca sunt „la fel de entuziasmati ca niste adolescenti”.
Cine este românca care i-a devenit sotie lui Buzz Aldrin
Anca Faur este originara din Deva. A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimica din cadrul Politehnicii din Timisoara, în 1983, a scris Adevarul.
Conform sursei citate, ea este doctor în chimie, are mai multe brevete de inventie si este manager de proiecte la o multinationala britanica specializata în produse chimice.
Despre Buzz Aldrin, a doua persoana care a pasit pe Luna, dupa astronautul Neil Armstrong
Edwin Eugene ”Buzz” Aldrin Jr., a doua persoana care a pasit pe Luna, dupa astronautul Neil Armstrong, în cadrul misiunii Apollo 11, s-a nascut la 20 ianuarie 1930, în localitatea Montclair, statul New Jersey. Mama sa, Marion Moon, a fost fiica unui capelan militar, iar tatal sau, Edwin Eugene Aldrin, a fost aviator si ofiter în armata SUA, scrie Agerpres, citând buzzaldrin.com. În anii ’80 si-a schimbat oficial numele, devenind Buzz Aldrin. Sora sa mai mica, neputând pronunta corect cuvântul ”brother” (n.r.- frate) îl striga „buzzer” si astfel i-a ramas porecla ”Buzz”, noteaza acelasi site.
Aldrin a absolvit Liceul Montclair în 1947, iar în 1951 a primit diploma de licenta, cu specializarea inginerie mecanica, din partea Academiei Militare a Statelor Unite din West Point, New York, fiind al treilea din clasa sa. Apoi, a intrat în Fortele Aeriene ale SUA; dupa ce a terminat pregatirea de pilot în 1952, a participat în 62 de misiuni de lupta în Coreea. În 1963, a obtinut un doctorat în Astronautica de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), potrivit www.nmspacemuseum.org.
A devenit astronaut în octombrie 1963, în cadrul celui de-al treilea grup de persoane selectat de NASA în încercarea efectuarii unui zbor spatial de pionierat. Era primul astronaut care obtinuse un doctorat, iar datorita expertizei sale, Aldrin a fost responsabil de crearea de tehnici de andocare si de întâlnire pentru nave spatiale. De asemenea, el a fost pionier în tehnicile de antrenament subacvatic pentru a simula circulatia spatiala, noteaza www.biography.com.
Aldrin si astronautul Jim Lovell au fost desemnati, în 1966, sa faca parte din echipajul Gemini 12. În timpul zborului din 11-15 noiembrie 1966, astronautul Aldrin a realizat o iesire în spatiu, de cinci ore, cea mai lunga si mai de succes de pâna atunci. De asemenea, el a recalculat manual toate manevrele de andocare ale navetei, dupa ce radarul de la bord a esuat. Dupa Gemini 12, Aldrin a fost repartizat în echipajul de rezerva al lui Apollo 8 împreuna cu Neil Armstrong si Fred W. Haise Jr.
Buzz Aldrin a fost pilotul modulului Eagle care a ajuns pe Luna, în cadrul misiunii Apollo 11 lansata la 16 iulie 1969. Câteva zile mai târziu, la 20 iulie 1969, comandantul misiunii, Neil Armstrong, devenea primul om care a pasit pe Luna, urmat la câteva minute distanta de Aldrin. Aldrin si Armstrong au petrecut în total 21 de ore pe solul lunar, adunând mai multe kilograme de roci. S-au reîntors la bordul modului de comanda Columbia aflat pe orbita lunara si pilotat de Michael Collins. Misiunea s-a încheiat la 24 iulie 1969, echipajul reîntorcându-se în siguranta pe Pamânt.
În 1971, Aldrin a demisionat din programul spatial si a revenit în serviciul activ în cadrul Fortelor Aeriene. Anul urmator s-a retras din pozitia sa de comandant al Scolii de pilotaj USAF a Bazei Fortelor Aeriene Edwards, California, cu gradul de colonel. În 2002, a fost desemnat reprezentantul presedintelui SUA în Comisia privind viitorul industriei aerospatiale americane si a ramas un avocat neobosit al explorarii spatiului.
I-au fost acordate numeroase decoratii si premii, între care: Medalia Prezidentiala a Libertatii (1969); Trofeul „Robert J. Collier”, Trofeul memorial „Robert H. Goddard” (1967); Medalia de aur a Congresului SUA (2011). De asemenea, un asteroid a fost numit în onoarea sa „6470 Aldrin” iar un crater de pe luna poarta numele sau. În 1982, Buzz Aldrin a fost inclus în International Space Hall of Fame din cadrul Muzeului de Istorie Spatiala din New Mexico, SUA.
Si-a scris autobiografia „Return to Earth” (1973), completata de o carte de memorii „Magnificent Desolation: The Long Journey Home from the Moon” (2009). A scris si câteva carti pentru copii: „Reaching for the Moon” (2005), „Look to the Stars” (2009) si „Welcome to Mars: Making a Home on the Red Planet” (2015); romanele SF includ „The Return” (2000) si „Encounter with Tiber” (2004), scrise împreuna cu scriitorul John Barnes; ”Men from Earth” (1989), o carte despre Programul Apollo. În 2016, si-a lansat cartea de memorii „No Dream Is Too High: Life Lessons From a Man Who Walked on the Moon”.
Sursa: hotnews.ro