Populatia cea mai „verde” din România se regaseste, si în acest an, în judetul Iasi. Conform datelor statistice provizorii publicate de Institutul National de Statistica, vârsta medie a iesenilor era, la 1 iulie 2022, de 39,1 ani, cu trei ani mai putin decât vârsta medie la nivelul întregii tari.
Alte statistici arata si ca Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cea mai mare populatie scolara. Ceea ce înseamna ca acum, în salile de curs din scolile si universitatile din Moldova se pregatesc viitorii angajati, cei care vor asigura fondul de pensii pentru angajatii din prezent.
Pe de alta parte, Regiunea Nord-Est are cea mai mare populatie, în jur de 3,7 milioane de locuitori, urmata de Regiunea Sud-Muntenia, 3,2 milioane, Sud-Est cu 2,8 milioane si Nord-Vest cu 2,7 milioane.
Suntem, ca medie de vârsta, cei mai tineri, atât în interiorul regiunii, cât si la nivel de macroregiuni. Daca în judetul Iasi media la jumatatea anului acesta este de 39,1 ani (fata de 39 de ani în 2021), Cluj si Municipiul Bucuresti se aflau în jumatatea “batrâna” a tarii, cu vârste medii de 42,6, respectiv 43 de ani.
Vârsta medie a barbatilor din judetul Iasi este de 37,9 ani, iar cea a femeilor de 40,4 ani, în timp ce vârsta medie a barbatilor români este de 40,5 ani, iar a femeilor de 43,6 ani.
Tineretea judetului si numarul mare de copii si tineri aflati la vârsta scolarizarii sunt vesti bune. Dar asta numai daca scolile vor reusi sa îi pregateasca astfel încât Iasul si Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sa nu livreze doar forta de munca prost platita. În acest moment, tot statisticile ofera o buna imagine de ansamblu în ce priveste populatia scolara si conditiile pe care le ofera scolile din Iasi celui mai mare bazin de viitori angajati ai tarii.
Regiunea Nord-Est are aproape 600.000 locuitori de la vârsta de cresa si pâna la cursanti de studii postuniversitare, adica 17- din populatia scolara a tarii. Iar Iasul, cu o populatie de peste 185.000 de persoane în aceasta categorie, este pe locul al doilea în tara, dupa Bucuresti. Iar Suceava, cu o populatie scolara de 124.289 de persoane este pe locul cinci în topul judetelor cu cei mai multi scolari (exceptând Bucurestiul).
Practic, la Iasi sunt scolarizati un sfert dintre copiii si tinerii din nord-estul tarii, la Suceava 22-, în Bacau 17-, la Neamt 13-, iar în Botosani si Vaslui 12-, respectiv 11-.
De ce beneficiaza Generatia Z în cea mai saraca regiune din tara?
„Moldova se contureaza ca fiind cea mai mare pepiniera de viitori angajati ai României, câteva judete din aceasta regiune iesind în evidenta prin „populatii“ de Gen Z, tineri cu vârste de 10-24 de ani, mult peste alte regiuni ale României. (…) În ciuda acestui avantaj al tineretii, Moldova continua sa fie cea mai saraca regiune din România, lipsa investitiilor fiind explicata mai ales prin lipsa infrastructurii”, se arata si într-o analiza publicata recent de Ziarul Financiar, care calculeaza “unde sunt concentrate cele mai mari comunitati de tineri cu vârste cuprinse între 10 si 24 de ani”.
Ziarul Financiar a ajuns la concluzia ca Iasi si Suceava, alaturi de Bucuresti, Prahova si Constanta au cea mai mare populatie de Generatie Z (10-24 de ani), însa atrage atentia ca desi “hub-urile de tinerete pot deveni factori în luarea unor decizii de investitii”, în nord-estul si nord-vestul tarii cele mai mari investitii în productie sunt în textile, cu salariati platiti de multe ori cu minimul pe economie.
Tocmai de aceea, e importanta pregatirea pe care o primesc acum acesti copii. Iar statisticile ofera o imagine de ansamblu asupra infrastructurii de învatamânt. De ce beneficiaza cei 17- dintre elevii si studentii români care învata în Regiunea de Nord-Est a tarii? De 18- din salile de clasa (cabinete scolare sau amfiteatre) care exista în România, de 17- dintre laboratoarele scolare si de 17- dintre atelierele scolare. Pâna acum, împartirea pare echitabila. Însa când este vorba de sport, scolile si autoritatile din nord-estul tarii dovedesc o lipsa totala de interes.
Doar doua bazine scolare în sase judete
În ce priveste salile de gimnastica, Regiunea Nord-Est este abia pe locul al patrulea din opt regiuni. Terenurile de sport din Regiunea nord-Est reprezinta doar 16- din totalul pe România, iar în privinta bazinelor de înot suntem pe ultimul loc. De fapt, în întreaga regiune exista doar doua bazine dedicate populatiei scolare si ambele sunt în judetul Suceava. Iar Suceava conduce la nivel de regiune si la un alt capitol. Desi Iasul este nucleul activitatilor de IT din zona, judetul Suceava este cel care detine 30- dintre PC-urile si echipamentele IT din infrastructura de învatamânt, în timp ce Iasul are doar 22-.
Am comparat distributia echipamentelor IT din regiunea Nord-Est cu cele din Regiunea Nord-Vest, al carei nucleu este judetul Cluj. Cu o populatie scolara ce reprezinta 14- din totalul pe România, regiunea Nord-Vest are la toate capitolele de infrastructura un plus de 1–2-, are 8 bazine de înot si, în interiorul regiunii, detine 52- dintre echipamentele IT si PC-uri, în vreme ce restul de 48- se împart între judetele Maramures (14-), Bihor (13-), Salaj (9-), Satu-Mare (7-) si Bistrita Nasaud (5-).
89 de facultati în Nord-Vest, doar 63 în Nord-Est
Iar Regiunea Nord-Vest ne depaseste cu mult si la numarul de facultati. Cu 89 de facultati, distribuite în toate cele sase judete componente, Nord-Vest acopera 16- din infrastructura de învatamânt superior, cu 4- mai mult decât în Regiunea Nord-Est (unde sunt 63 de facultati, grupate în doar patru din sase judete). Vaslui si Botosani nu au nicio facultate.
Si tot statisticile, de aceasta data cele europene, publicate de Eurostat, atrageau atentia în luna octombrie ca dintre statele membre ale UE în 2021, România este tara în care au fost înregistrate cele mai mari procente de copii expusi riscului de saracie sau excluziune sociala (41,5-).
“Copiii care cresc în saracie sau în conditii de excluziune sociala întâmpina dificultati în ceea ce priveste rezultatele scolare, sanatatea si realizarea întregului lor potential mai târziu în viata. De asemenea, ei se confrunta cu un risc mai mare de a deveni someri, saraci si exclusi social la vârsta adulta”, se arata în comunicatul Eurostat.
La nivelul tarii, potrivit Eurostat, 19,4- din populatia Regiunii Nord Est se confrunta cu lipsuri materiale severe. Iar regiunea Sud-Est este cea mai afectata din acest punct de vedere (22,7- din populatie se confrunta cu lipsuri severe. Adica tocmai zonele cu cea mai tânara populatie a tarii, regiunile care împreuna constituie Macroregiunea doi.