La Iasi a început Classix, editia a patra. Între 26 februarie si 4 martie melomanii – si nu numai ei! – sunt invitati la opt concerte cu peste 90 de artisti din 17 tari, 68 de masterclassuri, paneluri si dezbateri, instalatii multimedia si alte evenimente conexe, pentru ca sincretismul este una dintre directiile imprimate primului festival de muzica clasica de la Iasi înca de la prima editie. Despre cea din acest an am stat de vorba pentru „Suplimentul de cultura“ cu pianistul Dragos Cantea, directorul artistic al Classix.
Salutare, Dragos Cantea! Si multumesc! Classix 4 a început deja ieri la Iasi, cu un concert cameral Vivaldi-Albinoni. Cum te simti în al patrulea an de festival?
Traind bucuria naturii… ca tocmai aminteai de concertul de aseara, intitulat Natura viva. Classix a devenit bucuria fireasca, naturala, a fiecarui început de an cultural românesc în general si iesean în special. Faptul ca suntem în al patrulea an denota faptul ca energia pozitiva a echipei formate împreuna cu Patricia Butucel da roade. Roade frumoase.
Cum te simti la începutul fiecarei noi editii?
În comentariile sportive cu deznodamânt fericit exista un soi de stereotip verbal – „de la agonie la extaz“. Cam asta defineste si caruselul de stari prin care trec în fiecare zi în perioada dinainte si din timpul festivalului. Este un summum de sentimente foarte dinamic.
Pare de departe cea mai ambitioasa editie de pâna acum, cu un crescendo natural, asa cum era si firesc. Proportional e si mai greu?
Culmea e ca nu am tintit neaparat o crestere atât de ampla. Cifrele sunt spectaculoase, daca e sa ne raportam la cei peste 90 de artisti care vor fi prezenti la Iasi în cele sapte zile de festival, la numarul de premiere si la numarul general al evenimentelor din cele trei serii care concep programul Classix 2023 – concertele, Classix-in-focus si Classix-in-Art.
Cresterea poate fi remarcata si în cadrul echipei din spate, coordonata cu o dedicare iesita din comun sub egida Asociatiei Industrii Creative si Showberry. Tineri care îsi confirma potentialul creator acasa lucreaza interdisciplinar în sprijinul muzicii clasice, iar acest lucru este o realizare care ma bucura mai mult decât orice.
Ce te mâna în lupta? Care e pariul tau personal cu acest proiect care a devenit foarte iubit la Iasi, în ciuda faptului ca au fost doar trei editii, a pandemiei si a tuturor impedimentelor, nu putine la numar?
Mereu voi tine minte prima întâlnire cu Patricia, neoficiala, la care venisem cu câteva hârtii drept prezentare cu ce am putea realiza împreuna. Ei bine, energia ei, a echipei încropite pe repede-înainte la acea prima editie, cumulata cu raspunsul publicului si al partenerilor care au îmbratisat aceasta idee de la punctul zero au fost atât de puternice, încât ne hranim cu ele si astazi. Mai apoi, faptul ca în plina pandemie, când toate concertele din Europa erau online, cu salile goale, iar la Classix, totusi, în scenariu portocaliu, reuseam sa ne bucuram de trairi umane autentice, denota o continuitate organizatorica demna de inimi puternice si totodata o datorie de a nu ne lasa mai prejos pe care o resimtim fata de publicul nostru.
Nu ti-ar fi mai usor sa-ti vezi de cariera de pianist? Apropo, simti ca în ultimul an directorul artistic îl neglijeaza pe interpret?
Aceasta aventura ca director artistic vine si din dorinta mea de a combate blestemul pianistilor de a fi considerati, de multe ori îndreptatit, lupii singuratici ai industriei muzicale. Asadar, nu cred ca o dimensiune o neglijeaza pe alta, ci mai degraba se completeaza într-un mod foarte ambitios.
De foarte multe ori, cercetând, ascultând si studiind posibile creatii care pot fi programate în conceptul din fiecare an al Classix, am patruns pe niste cai creatoare care mi-au conturat chiar propriile programe de recital sau sugestiile camerale sau simfonice pe care le înaintez promotorilor care îmi adreseaza invitatii. Concertino de Janáček sau Cvartetul pentru finalul timpului de Messiaen sunt doar doua exemple.
Long story short, vei fi prezent si anul acesta pe scena, în cadrul unui recital cu muzica de film, dar si pentru Cvintetul 1 de Brahms. Ai avut timp de studiu?
E datoria mea personala, profesionala si manageriala sa spun ca da! Domnul profesor Constantin Stanciu, membru al Cvartetului VOCES, ne transmitea în anii studentiei, la orele de muzica de camera, ca nu exista „nu avem timp“, ci „nu am stiut sa îmi organizez eficient timpul“. Este o deviza dupa care ma ghidez si astazi, iar pentru o lucrare gigant precum Opus 25 de Brahms timpul uneori se organizeaza si singur. Mai ales când parteneri de scena sunt artisti de top precum Hyeyoon Park, Cristian Andris si Wen-Sinn Yang. Mai apoi, muzica de film! Un concert pentru care mi-am pus singur bete-n roate comandându-i în mod expres bayanistului si compozitorului Roberto Salvalaio noi aranjamente pentru Marsul imperial din Razboiul Stelelor: Imperiul contraataca. Copilul din mine topaie de bucurie ca are sansa sa îsi cânte inspiratia stiintifico-fantastica pe scena alaturi de Ansamblul Avantgarde.
Daca vorbim despre programe, opt concerte în sapte zile, toate bune, toate pe teme inteligent structurate, vreau sa-mi spui ce muzici vom auzi anul acesta la Classix?
Observam ca ne îndepartam de muzica clasica pura – nu gasim Haydn sau Mozart în programul acestei editii sub umbrela Metamorfozei. Vom observa modul în care muzica a evoluat, cu o varietate impunatoare de mijloace artistice, ideologii diferite si care se adreseaza unor trairi din ce în ce mai complexe. Transformarea muzicii este bineînteles pornita din planul compozitional, astfel ca ma bucur sa avem primul compozitor în rezidenta la Classix, norvegianul Martin Romberg. Mai mult decât atât, am avut sansa sa îi si comandam o lucrare, prima dedicata festivalului – un ciclu de lieduri pentru soprana si pian în limba elfa, ca omagiu adus lui Tolkien, având la baza evenimentele din noua serie din 2022 din Stapânul inelelor. Aceasta va avea premiera absoluta în concertul Mystic Tales, de pe 2 martie.
Muzicienii de anul acesta, Hyeyoon Park, Natasa Kudtritkaia, Sophie Steiner, Stefan Diaconu, sunt doar câteva nume cu greutate. Conteaza cartea de vizita la Classix?
Gasesc „cartea de vizita“ ca fiind un termen putin nociv în privinta muzicienilor, întrucât poate include criterii care vizeaza strict popularitatea si nu prezinta un continut artistic care sa fie validat de societatea culturala. Totusi, în cazul artistilor mentionati, îndraznesc sa spun ca integritatea artistica, notorietatea si disciplina profesionala sunt principalele numitoare comune ale lor. Fiecare dintre ei are realizari care pot fi cap de afis pentru orice promotor cultural.
Care e concertul pe care îl astepti cel mai mult si pe care vrei sa-l urmaresti fara sa fii deranjat – nu ca se va si întâmpla!
O sa-mi permit sa fiu subiectiv si sa raspund cu martisorul Classix din acest an, concertul Innuendo de pe 1 martie. Dat fiind ca voi juca si rolul de pianist atunci, sper totusi sa nu deranjez eu pe cineva!
Ce nu avem voie sa ratam din editia 2023?
Premierele nordice cu Ansamblul Esbjerg din Innuendo, pe 1 martie, si implicit cele doua prime auditii absolute – Elven Songs din Mystic Tales pe 2 martie si, mai ales, Mustata lui Dali, semnata de Paul Pintilie, dupa pictoromanul cu acelasi titlu al pictorului Felix Aftene si al scriitorului Lucian Dan Teodorovici, care va închide Classix 2023 în Imaginarium, pe 4 martie. Cred de asemenea ca pentru tinerii muzicieni sunt importante doua întâlniri din seria Classix-in-focus, anume o masa rotunda dedicata viitorului muzicii clasice, cu actori importanti ai scenei muzicale românesti, pe 27 februarie la Casa Bals, respectiv panelul dedicat artei componistice, pe 1 martie la Palatul Braunstein.
Classix mai înseamna anul acesta si 68 de masterclassuri. De ce aceste cursuri?
Nu am suficiente degete nici la mâini, nici la picioare, pentru a numara cusetele pe trenuri de noapte Iasi-Bucuresti din anii studentiei pentru a participa la (scumpele) masterclassuri cu diversi artisti internationali. Ei bine, prin aceste masterclassuri, seria Classix-in-Art minimalizeaza orice urma de efort în acest sens pentru tinerii ambitiosi din conservatoarele si liceele de muzica din tara si din Republica Moldova. De remarcat ca sansa mea de a studia în Norvegia a venit în urma unei astfel de întâlniri si ulterior m-a propulsat catre un început de cariera foarte aventuros, astfel încât sansa pe care cei 68 de tineri instrumentisti selectati o vor avea odata cu selectia la aceste sesiuni de masterclass poate fi cruciala în dezvoltarea lor profesionala, fiind scutiti de costul cursului, iar participantilor din afara Iasului li se vor plati si costurile de cazare si transport. Este o modalitate minunata prin care Classix cauta dezvoltarea societatii muzicale românesti.
…si nu numai! Tabloul general e completat de paneluri, dezbateri, o expozitie Klimt si multa interdisciplinaritate. E ideea ta recurenta despre acel hub cultural despre care am mai vorbit, nu doar în interviuri.
Cred cu tarie ca interdisciplinaritatea va naste ocazii uriase în arte (si nu numai) în anii ce urmeaza. Sincretismul artistic a fost prezent dintotdeauna, doar ca astazi asistam la noi dimensiuni. Sincretismul determina cauzalitatea existentei genului de opera sau a raspândirii impresionismului în atât de multe arii creatoare. Iar ideea de a transforma Iasul într-un hub cultural începe cu o idee, continua cu dezvoltarea aeroportului si este simtita în evenimente precum Classix.
Cum crezi ca e receptat la Iasi si în România, acum, la editia a patra, acest festival tânar si curajos? Care sunt reactiile de care ai avut parte?
Mereu sunt reactii, întrucât asistam la dezvoltarea unor noi audiente cu fiecare editie a festivalului. Cei care s-au îndragostit de Classix ne sunt alaturi aproape orbeste, achizitionând abonamente înca dinainte de a anunta vreun detaliu despre program, iar cei care gasesc curajul de a se alatura acestei aventuri clasice contemporane îsi largesc orizonturile într-un mod fascinant. Se întorc acasa inspirati, îsi schimba cuvintele cheie din cautarile lor muzicale si, treptat, dezvolta armonios algoritmul cultural al societatii.
Classix 4 are si câteva premiere. Spune-ne, te rog, despre rezidenta compozitionala si despre Mustata lui Dali.
Martin Romberg, norvegian, primul compozitor în rezidenta la Classix, este unul dintre cei mai reputati compozitori scandinavi astazi. Este compozitorul celebrat de aceasta editie dedicata metamorfozei. Mai întâi, pe 2 martie, printr-o selectie de miniaturi de pian solo, la granita stilistica dintre Chopin si Satie, si mai apoi prin Elven Songs, interpretate de pianistii Grace Jee Eun Oh si Florent Mourier si soprana Susanna Wolff. Apoi, vom patrunde si mai mult în universul sonor de basm al lui Romberg prin Poemata minora, un concert pentru vioara si orchestra de coarde, avându-l invitat ca solist pe Sabin Penea, în concertul Imaginarium, pe 4 martie. În acelasi Imaginarium vom avea si o celebrare a sincretismului artistic iesean. Excelentei deja demonstrate de catre Felix Aftene si Lucian Dan Teodorovici i se alatura potentialul creator al lui Paul Pintilie. O prima auditie absoluta despre Mustata lui Dali si alte culori, un produs artistic demn de a deveni o emblema culturala a Iasului.
La final, o invitatie personalizata si un mesaj de la pianistul si directorul artistic al Classix Festival, pentru editia 2023.
Suntem o societate plina de curaj. Haideti sa iesim împreuna din zona de confort pentru dezvoltarea armonioasa a fiecaruia dintre noi! Classix dezvolta empatia, ne face buni ascultatori, ne trezeste sentimente de care nu ne credeam în stare si ne uneste generatiile prin frumos. Împreuna suntem comunitatea vibranta pe care ne-o dorim si pornim spre o noua aventura clasica contemporana.
Articol preluat din ”Suplimentul de Cultura”