Nu exista nicio singura persoana pe pamânt care sa stie sa faca un lucru atât de simplu precum un creion.
Leonard E. Read (trad. pers.)
La prima citire, afirmatia stranie din motto-ul articolului pare putin exagerata. Pentru ca, la urma urmei, nu e vorba de un avion, un automobil sau o nava spatiala, ci de un flecustet de creion. Adica o bucatica de lemn vopsit, cu o mina subtire de grafit si o radiera la un capat (Fig. 1). Numarul creioanelor fabricate anual în toata lumea depaseste 14 miliarde. Ca afirmatia din motto corespunde adevarului a fost demonstrata stralucit în eseul I, Pencil (Eu, Creionul) publicat în 1958 si reluat în 1964 sub titlul Only God Can Make a Tree – or a Pencil. Autorul, Leonard E. Read, a întemeiat Fundatia pentru Educatie Economica – primul think tank libertarian modern din Statele Unite – si a fost unul din principalii responsabili pentru renasterea traditiei liberale în America de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
I, Pencil este o genealogie subiectiva, povestita de eroul principal, un creion. Folosind numeroase exemple spre a demonstra existenta unei vaste si complicate structuri de productie, controlate de diviziunea muncii pe pietele libere, I, Pencil explica faptul ca nimeni nu stie cum sa faca un creion din cauza miriadelor de procese de productie implicate:
Arborele meu genealogic începe cu ceea ce este de fapt un copac, un cedru … care creste în nordul Californiei si în Oregon. Acum, imaginati-va toate ferastraiele, camioanele, frânghiile si nenumaratele alte utilaje folosite la taierea si transportul bustenilor de cedru pâna la calea ferata. Gânditi-va la toate persoanele si la nenumaratele abilitati profesionale care au contribuit la fabricarea lor: extragerea minereului, fabricarea otelului si transformarea acestuia în ferastraie, topoare, motoare; cultivarea cânepei si trecerea ei prin toate etapele pâna la stadiul de funii grele si rezistente; taberele de exploatare forestiera cu dormitoarele si cantinele lor, cu producerea si gatitul tuturor mâncarurilor. Vai, nu stie nimeni câte mii de persoane au contribuit la fiecare ceasca de cafea bauta de muncitorii forestieri!
Creionul detaliaza apoi restul muncilor necesare pentru producerea sa: fabricarea de vagoane-platforma, sine si locomotive de cale ferata care sa asigure expedierea bustenilor la gatere; dezvoltarea sistemelor de transport – vapoare, trenuri, autocamioane; furnizarea de caldura, lumina si energie; construirea unei fabrici de creioane; fabricarea utilajelor miniere; extragerea grafitului; expedierea materialelor într-un singur loc. În continuare, se descriu materialele necesare pentru a vopsi creioanele si procesul de vopsire, etichetare si adaugare a capatului de alama; extragerea zincului si cuprului pentru fabricarea alamei; fabricarea gumei de sters. Si exemplele nu se opresc aici:
Chiar si mina mea are o compozitie complexa. Grafitul este extras din Ceylon. Gânditi-va la acesti mineri, la cei care le fabrica sumedenia de utilaje, la cei care produc sacii de hârtie în care este transportat grafitul, la cei care împletesc sfoara cu care sunt legati sacii si la cei care-i încarca în vapoare, si la cei care construiesc vapoarele. Chiar si paznicii de la farurile de pe traseu au o contributie la nasterea mea, ca si pilotii de remorchere.
În timp ce diviziunea muncii necesara pentru a fabrica un creion este impresionanta – o colaborare globala complexa pentru a aduce laolalta toate partile componente, arborele genealogic al altor obiecte, mai complicate (de ex., un computer sau un telefon „smart”), cuprinde evident mult mai multe ramuri. Cu toate acestea, o resursa comuna este necesara tuturor arborilor genealogici: energia.
Chiar si un simplu creion are nevoie de energia electrica si termica produsa de milioane de barili de petrol, miliarde metri cubi de gaze si mii de tone de carbuni. Toate componentele arborelui genealogic ale creionului sunt tributare, mai mult sau mai putin, combustibililor fosili. O analiza detaliata a acestor legaturi intrinseci a fost recent publicata aici. Un scurt fragment este edificator:
În padurile de cedru din Oregon, o multime de taietori de lemne se trezesc în propriile case foarte devreme dimineata; sute de oameni, care aprind luminile, fierb apa pentru cafea, merg la serviciu cu camioanele alimentate cu motorina. Uneltele pe care le cara sunt facute din otel si minereu de fier, sunt fixate cu suruburi metalice, carcase de plastic, adezivi si cauciuc. Benzina si lubrifiantii sunt necesari pentru a alimenta si a unge drujbele, în timp ce frânghiile din nailon si polipropilena îi ajuta pe taietori sa se catare si sa coboare în rapel pe copacii impunatori.
Petrolul si gazele naturale au facut posibile toate aceste lucruri, de la utilajele grele necesare pentru a extrage materialele care trebuie folosite în fibrele sintetice si, bineînteles, la motoarele cu combustie care alimenteaza operatiunile. Puteti vedea deja de ce o crestere a pretului petrolului ar putea începe sa puna presiune si pe creioane.
Pledoaria pentru aprecierea valorilor morale, nu doar materiale, ale petrolului si gazelor, este sublim prezentata de profesorul ceho-canadian Vaclav Smil în cartea sa How the World Really Works (2022).
În capitolul „Cei patru piloni ai civilizatiei moderne”, profesorul Smil argumenteaza si demonstreaza ca lumea moderna a aparut datorita si nu poate exista fara patru materiale esentiale: otel, ciment, mase plastice si amoniac. Ultimul este de fapt cel mai important pentru ca la începutul secolului al XX-lea, chimistii germani Fritz Haber si Carl Bosch au descoperit secretul producerii industriale a amoniacului sintetic, prin care au transformat aerul în pâine. Astazi, jumatate din hrana celor 8 miliarde de locuitori ai planetei este datorata îngrasamintelor sintetice produse folosind procedeul Haber-Bosch.
Elementul-cheie comun celor patru piloni esentiali ai lumii moderne este important de discutat, mai ales în contextul unui viitor fara carbon fosil (Just Stop Oil!): productia la scara industriala a celor patru materiale depinde în mare masura de arderea combustibililor fosili si unii dintre acesti combustibili sunt materia prima pentru sinteza amoniacului si a maselor plastice. Un exemplu banal despre plastic: scriu aceste rânduri pe un laptop HP, cu litere si mouse-ul wireless facute din acrilonitril butadien stiren (ABS), stau pe un scaun rotativ cu spatar din poliester, cu roti de nailon care se rotesc pe un covoras protector din policarbonat asezat peste o carpeta din poliester… Just Stop Oil?!
Sa privim un tablou mai mare: Viata fara petrol nu va fi asa de simpla cum cred unii
Ce spun activistii de la Just Stop Oil? Citez:
Trebuie sa înceteze. Daca vom continua pe calea actuala, vom distruge familii si comunitati. Ne vom confrunta cu înfometarea si macelarirea a miliarde de saraci – si cu tradarea totala a copiilor nostri si a viitorului lor. . . În opt ani trebuie sa punem capat complet dependentei noastre de combustibilii fosili. . . Colapsul climatic va însemna sfârsitul drepturilor muncitorilor, al drepturilor femeilor, al tuturor drepturilor omului. Este deja cea mai mare nedreptate din istoria omenirii împotriva sudului global. Daca nu opuneti rezistenta, sunteti în favoarea raului.
Oare asa sa fie?…
În 2018, am argumentat ca petrolul este calcâiul lui Ahile pentru agricultura moderna, cea menita sa hraneasca 8 – 10 miliarde de oameni, si ca un viitor bazat pe Just Stop Oil va fi o problema uriasa pentru asigurarea hranei zilnice. La nivelul anului 2016, mai putin de jumatate din petrolul extras era transformat în benzina, cel mai utilizat carburant auto. Sa presupunem ca toate transporturile mondiale vor folosi surse de energie regenerabila pâna în 2050 sau chiar mai curând. Dar aceasta miscare ecologista – Just Stop Oil – nu explica cum se vor produce în continuare materialele care în prezent utilizeaza peste 50- din petrolul extras si rafinat
Just Stop Oil?! Cum vom mai produce medicamente, cosmeticale, mase plastice, cauciuc sintetic, produse de curatare, asfalt, insecticide, lubrefianti etc. ?
Sa presupunem iarasi ca cererea activistilor va fi îndeplinita. Ce se va întâmpla? Un raspuns a fost deja formulat în 2022 de International Agency for Energy (IAE)
3. Estimarile cererii de petrol extras prin fracturare hidraulica si gaze naturale lichide pâna în anul 2030.
Conform scenariului politicilor actuale (numit STEPS) si a celor anuntate de guverne (numit APS), lumea va avea nevoie de noi surse de aprovizionare cu petrol pentru a satisface cererea în acest deceniu, nu de mai putin petrol.
Care va fi situatia gazelor naturale? IEA ofera urmatorul grafic , conform caruia, pâna în 2050, gazele naturale vor domina cele trei scenarii de investitii.
4. Investitiile în miliarde dolari USA pentru extragerea gazelor naturale în trei scenarii diferite: STEPS, APS si NZE (Net Zero Emissions). Investitiile în hidrogen nu sunt prezentate.
Spre disperarea activistilor Just Stop Oil si altora ca ei, trebuie sa spun ca în toata literatura stiintifica pe care am consultat-o nu exista niciun scenariu care sa sugereze ca este posibila stoparea utilizarii combustibililor fosili în urmatorii 7 ani. Iar atingerea unui nivel zero net pâna în 2050 este aproape sigur utopica.
Just Stop Oil este doar o alta mission impossible.
Concluzii
Eseul de la care am pornit – I, Pencil – a fost stralucit prezentat, în mai putin de 3 minute, de Milton Friedman într-o emisiune populara a televiziunii publice PBS din 1980. Laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1976), Friedman a demonstrat telespectatorilor semnificatiile si importanta genealogiei subiective povestite de Creion:
Principiile de baza care stau la baza pietei libere, asa cum le-a predat Adam Smith studentilor sai…, sunt foarte simple. Priviti acest creion. Nu exista nici macar un singura persoana pe lume care ar putea face acest creion. O afirmatie remarcabila? Deloc. Lemnul din care este facut, din câte stiu eu, provine dintr-un copac care a fost taiat în statul Washington. Pentru a taia acel copac, a fost nevoie de un fierastrau. Pentru a face fierastraul, a fost nevoie de otel. Pentru a face otelul, a fost nevoie de minereu de fier…
Literalmente, mii de oameni au cooperat pentru a face acest creion, oameni care nu vorbesc aceeasi limba, care practica religii diferite, care s-ar putea urî unii pe altii daca s-ar întâlni vreodata. Atunci când mergeti la magazin si cumparati acest creion, de fapt, tranzactionati câteva minute din timpul dumneavoastra pentru câteva secunde din timpul acestor mii de oameni. Ce i-a adus împreuna si i-a determinat sa coopereze pentru a face acest creion? Nu a existat vreun comisar care sa trimita ucazuri de la un birou central. A fost magia sistemului de preturi, functionarea impersonala a preturilor care i-a adus împreuna, si i-a facut sa coopereze pentru a face acest creion, astfel încât sa-l puteti avea pentru o suma modica.
Iata de ce functionarea pietei libere este atât de esentiala, nu numai pentru a promova eficienta productiva, ci, chiar mai mult, pentru a promova armonia si pacea între popoarele lumii.
Ideile sunt mai puternice atunci când sunt prezentate într-o poveste convingatoare. Cea a creionului, încântator spusa de Leonard Read, reuseste sa convinga ( pe mine, cel putin) ca economiile pot fi cu greu „planificate” atunci când nici un om nu poseda toate
cunostintele si abilitatile necesare pentru a produce un simplu creion. Iar lectia pe care ne-o preda Creionul este una despre marile mistere si frumuseti ale lumii moderne (apud Benjamin R. Dierker): Faptul ca atât de multi oameni si natiuni, care nu actioneaza decât în interes propriu, pot lucra la realizarea unei singure creatii, chiar daca niciunul dintre ei nu ar putea produce un simplu creion. Într-un fel, energia necesara pentru a produce acel creion urmeaza acelasi model. Ma îndoiesc foarte mult ca un singur om ar putea produce de la zero un megawatt de electricitate sau un galon de benzina.
P.S. Am citit din întâmplare un comentariu în care sunt acuzat de un imens cinism:
„Despre cauze” vorbeste în spatiul acestei platforme, adesea obiectiv, profesorul C Crânganu, doar ca, cu imens cinism, domnia-sa concluzioneaza ca viata a mai disparut de pe Pamânt de-a lungul istoriei de câteva ori, asadar, daca se mai întâmpla înca o data din cauze umane nu-i mare brânza.
Spre dezamagirea comentatorului, trebui sa spun ca nu sunt cinic, ci realist. Din punct de vedere paleontologic, la o prima aproximare, nu prea exista viata pe Pamânt: 99- dintre speciile care au evoluat vreodata au disparut. Si nu din cauza oamenilor sau a gazelor antropogene cu efect de sera. Fiecare specie are o anumita perioada de evolutie pe aceasta planeta, dupa care devine o specie fosila. Mamiferele nu fac exceptie. Durata medie de viata a unei specii de mamifere este de aproximativ 2,5 milioane de ani înainte de disparitie. Cauza extinctiilor periodice este legata de ciclurile climatice descoperite de inginerul constructor si geofizicianul Milutin Milanković.
Cea mai veche atestare cunoscuta a genului Homo – genul uman – reprezentata de un maxilar inferior cu dinti, descoperit în regiunea Afar din Etiopia, dateaza de acum 2,8 – 2,75 milioane de ani.
Cu alte cuvinte, Our time is up!
Constantin Crânganu este profesor de geofizica si hidrogeologie la City University of New York