Ministrul Familiei, Gabriela Firea a transmis, marti, despre posibilitatea adoptiei copiilor ucraineni, orfani, refugiati în România si aflati în grija institutiilor statului român, ca legal, nu exista nicio posibilitate pentru ca românii care doresc sa poata deveni parintii copiilor ucraineni institutionalizati, iar acei copii neînsotiti sau proveniti din centrele de plasament din Ucraina care au ajuns pe teritoriul României sunt cetateni ucraineni, iar situatia lor, din punct de vedere juridic, este clarificata doar de catre autoritatile din tara vecina, în conformitate cu legislatia interna proprie.
“Drama copiilor ucraineni a stârnit un impresionant val de emotie si sunt realmente miscata de modul în care ne-am mobilizat cu totii! Românii au demonstrat, înca o data, ca stiu ce înseamna sa sari în ajutorul cuiva si foarte multi si-au exprimat dorinta chiar sa devina parintii copiilor institutionalizati refugiati în România, nu doar sa le ofere celor mici adapost, o haina calduroasa si o masa calda”, a scris Firea.
Ministrul arata ca, de la începutul crizei umanitare, în România au intrat pe la punctele de trecere a frontierei 460 de copii proveniti din centrele de plasament din Ucraina, din care, în prezent mai sunt în sistemul de protectie speciala din România 168 copii în centre din Bucuresti, Prahova, Brasov, Constanta, Iasi, Suceava, Tulcea, Sibiu, Maramures sau Timis.
“Sunt impresionata de felul în care românii au sarit din primul moment sa-si arate sustinerea! În afara de donatiile facute si sprijinul oferit, sunt multe familii care si-au manifestat si dorinta de a adopta copii proveniti din centrele de plasament din tara vecina. Empatia si solidaritatea de care dau dovada cetatenii români si sprijinul dezinteresat pe care îl acorda celor în suferinta ma face sa ma înclin în fata lor. Trebuie însa sa precizez ca, legal, nu exista nicio posibilitate pentru ca românii care doresc sa poata deveni parintii copiilor ucraineni institutionalizati”, a transmis Gabriela Firea.
Ea mentioneaza ca acei copii neînsotiti sau proveniti din centrele de plasament din Ucraina care au ajuns pe teritoriul României sunt cetateni ucraineni, iar situatia lor, din punct de vedere juridic, este clarificata doar de catre autoritatile din tara vecina, în conformitate cu legislatia interna proprie.
“Prin urmare, orice demers privind o posibila adoptie a unui copil poate fi initiat exclusiv de catre autoritatile ucrainene, statul român neavând nicio competenta în acest sens”, afirma Firea.
Ministrul mentioneaza ca “legislatia în domeniul protectiei copilului este foarte clara si apara interesele minorului înainte de toate.
“Obligatia noastra ca stat este aceea de a le asigura copiilor ucraineni o protectie temporara, pe perioada determinata, respectiv pâna la momentul în care este posibila reîntoarcerea în siguranta în tara lor, cu respectarea corespunzatoare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale”, declara Firea.
În România, legislatia în domeniul adoptiilor s-a simplificat semnificativ în ultimii ani, venind în sprijinul celor care vor sa dea sansa unui copil fara parinti sa creasca într-o familie adevarata, mai spune Firea.
Astfel, cetatenii sau familiile de români care doresc sa devina parintii unor copii aflati în prezent în îngrijirea statului pot adopta numai copii cetateni români. În acest moment, aproximativ 5.800 de copii din sistemul de protectie speciala sunt adoptabili. De asemenea, de la începutul anului pâna în prezent pentru înca 1.000 de copii a fost demarata procedura de deschidere a adoptiei.
Pentru a initia o procedura de adoptie, cei interesati se pot adresa Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din judetul sau sectorul în care au domiciliul înregistrat sau au resedinta si vor primi informatii în legatura cu etapele pe care trebuie sa le parcurga.
Pe scurt, procedura legala presupune obtinerea unui atestat de adoptie, în urma unui proces de evaluare (sociala, psihologica, de pregatire).
Prima etapa a procesului de adoptie – potrivirea initiala – se realizeaza pornind de la nevoile si caracteristicile copilului adoptabil, luând în considerare capacitatea familiei atestate de a raspunde acestora si este realizata prin identificarea si selectarea din cadrul Registrului National pentru Adoptii (R.N.A) a familiilor atestate care raspund nevoilor fiecarui copil.
Ulterior se realizeaza potrivirea practica, prin facilitarea contactului direct între copil si familia atestata. Au loc întâlniri ale copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare sau chiar gazduirea copilului, pentru o perioada de cel mult o saptamâna, de catre cei care doresc sa-i devina parinti.
În cazul în care se constata compatibilitatea dintre copil si familia adoptatoare, este sesizata instanta judecatoreasca pentru încredintarea copilului în vederea adoptiei, pentru o perioada de 90 de zile.
La finalul acestora, daca instanta judecatoreasca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este în interesul superior al copilului, va admite cererea de încuviintare a adoptiei.
Va urma, timp de cel putin doi ani, etapa monitorizarii postadoptie, realizata de specialistii DGASPC, când se va urmari evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori, în vederea integrarii depline a copilului în noua sa familie.