Din trei români, doar unul crede ca traia mai rau în timpul regimului comunist.
În urma cu 34 de ani, pe 21 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu promitea, din balconul Comitetului Central, 200 de lei în plus la salariul minim. Multimea din fata lui fusese scoasa în strada pentru a condamna revolta de la Timisoara. Cu o zi înainte, orasul de pe Bega se declarase liber de comunism. Dictatorul a fost huiduit, mitingul transformându-se în revolta. Ceausescu avea orele numarate, fiind executat dupa un asa-zis proces sumar. În evenimentele din decembrie, peste o mie de oameni si-au pierdut viata, multi dintre ei în conditii neelucidate. Revolta urma sa fie „capturata” de un grup condus de un fost prim-secretar PCR: Ion Iliescu.
Zilele trecute, un institut de sondare a opiniei publice a publicat rezultatele unei cercetari privind perceptia românilor fata de regimul comunist, apus în urma cu mai bine de trei decenii. Rezultatele par neverosimile, chiar directorul INSCOP declarând ca sondajul este „aparent socant”. Câteva date: 48- dintre români considera ca regimul comunist a fost „un lucru bun pentru România”, fata de 42- care cred ca a fost „un lucru rau”, iar 46,4- spun ca „se traia mai bine” si numai 34,2- ca „se traia mai rau”. Acelasi institut arata ca perceptia fata de regimul comunist s-a îmbunatatit în ultimul deceniu. Daca intram mai adânc, pe categorii de vârsta, constatam, de exemplu, ca 48- dintre cei cu vârste între 30 si 44 de ani cred ca se traia mai bine în regimul comunist, în conditiile în care unii dintre respondenti nici nu erau nascuti atunci sau în cel mai bun caz frecventau scoala primara. Faptul ca jumatate dintre românii de peste 60 de ani regreta regimul lui Ceausescu, nu mai mira pe nimeni. Desi ei sunt cei care au trait vremurile cu pâinea si uleiul pe cartela sau îsi pot aminti rafturile alimentarelor umplute doar cu creveti vietnamezi. Pentru ei nu mai conteaza nici faptul ca, în timpul regimului opresiv, apa calda se dadea cu portia, benzina era rationalizata sau programul TV avea numai doua ore pe zi, fiind plin cu ode închinate conducatorului suprem. Raspunsurile au fost date cu furie sau poate în sila fata de inechitatile din societatea româneasca. Cum poti sa fii multumit de capitalismul si democratia originala de la noi, când vezi dispretul politicienilor sau pensiile nesimtite ale „specialilor”? La rândul lor, cei tineri, platiti în general cu salariul minim, au dat crezare retelelor sociale ori parintilor si bunicilor.
La fel de uluitoare este si modificarea perceptiei fata de preluarea puterii de regimul Iliescu. La întrebarea „Credeti ca daca România ar fi adoptat monarhia imediat dupa 1989, lucrurile ar fi fost altfel în cei 34 de ani care s-au scurs de la evenimentele din decembrie 1989?”, 56,4- (!) au raspuns ca „ar fi fost mai bine” si doar 11,2- cred ca „ar fi fost mai rau”. Altfel spus, într-o proportie de 5:1 românii si-au dat seama ca Iliescu si echipa lui au dus tara într-o prapastie. Justitia înca mai analizeaza crimele lasate în urma. Abia în octombrie, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca procesul în care fostul lider FSN este acuzat de „infractiuni contra umanitatii” poate începe. Este celebrul dosar al Revolutiei, iar dosarul Mineriadelor e înca la Parchetul Militar, tergiversarea acestuia aducând, saptamâna trecuta, o noua condamnare la CEDO pentru România.
Revenind la sondajul cu nivelul de trai, daca îi luam în calcul si pe cei care sustin ca traiesc la fel ca pe timpul lui Ceausescu, se ajunge la un total de 60,1-. Din trei români, doi spun ca era mai bine sau la fel în comunism si doar unul apreciaza economia de piata. Sigur, daca facem un tur cu tramvaiul 11 (desprins si acesta parca din Epoca de Aur) prin fosta zona industriala a Iasului si punem întrebarea de mai sus calatorilor, procentul ar fi si mai mare. Este o masa uriasa de oameni dezamagiti si scârbiti de tot ce se întâmpla în jur: de la spitalele insalubre adapostite în cladiri ridicate înainte de anul 1900 (68, conform Curtii de Conturi), pâna la coruptia care roade administratia, legislativul sau justitia. Nu este greu sa ne imaginam ce se poate întâmpla, în conditiile în care AUR si SOS au ajuns la un total de 25- în ultimele sondaje. Batalia se va da pe Facebook si TikTok, marea miza fiind mobilizarea la vot a celor ajunsi la capatul rabdarii.