An de an, odata stinse ecourile zilei festive de 24 ianuarie, politicienii de la centru dispar la fel de repede cum au venit, iar toate vorbele mari si promisiunile ramân si ele de domeniul trecutului. Politicienii locali ai puterii se simt pentru o zi regi, iar de a doua zi ramân la stadiul care i-a consacrat, de soldati obedienti care „lupta zi de zi pentru proiectele Iasului” doar în comunicate si în social media. Dupa trei ani în care PNL a detinut la nivel local, prin penalii Chirica si Alexe, toate pârghiile puterii, si alti doi ani ani în care, alaturi de concubinii de la PSD, toate pârghiile puterii centrale, prea putine realizari pot pune pe masa. Însa alte orase, cu o administratie eficienta, se dezvolta în ciuda piedicilor birocratice si cu sprijinul acelorasi guverne de la care mai-marii ieseni nu obtin decât praful de pe toba. Ar obtine si ei, poate, daca ar avea proiecte si chiar s-ar pune pe munca!
Municipiul Iasi continua sa aiba o infrastructura demna de anii ’80, si nu de secolul 21, investitiile publice sunt mult întârziate si mult încetinite fata de cele ale unor orase de dimensiuni comparabile din Ardeal, iar accesul la finantari pentru investitii publice mari este extrem de anevoios pentru ca nu exista proiecte mature, cu toate avizele si cu toti indicatorii obtinuti, asa cum au alte orase din Transilvania.
În continuare, viziunea administratiei este ultra provinciala: bugetele proprii se consuma pentru salarii si cheltuieli marunte (denumite bunuri si servicii), iar finantarile europene se limiteaza la fondurile alocate exclusiv pe pol regional de dezvoltare, fara proiecte individualizate, de mare anvergura, care sa fie impuse pe agenda Guvernului.
10 ani s-au dus pe Apa Sâmbetei, fara investitii majore!
În clasamentul polilor de dezvoltare, Iasul se plaseaza pe locurile 5-6, din cele 7 orase evaluate. Oradea, Cluj, Timisoara si chiar Constanta sunt peste Iasi la nivelul absorbtiei fondurilor europene, iar valorile acestor orase sunt de 2-3 ori mai mari.
Clasamentul adevarului este reprezentat însa de absorbtia de bani UE/cap de locuitor, iar Iasul este la mijlocul clasamentului national, fiind depasit de orase mult mai mici. De exemplu, la nivelul lunii ianuarie 2023, Tulcea avea o absorbtie de 20.000 de lei/cap de locuitor, iar Iasul doar 11.000 de lei/cap de locuitor
Ce s-a întâmplat la Iasi? Este evident ca s-au pierdut 10 ani extrem de valorosi, pentru ca aici nu s-a facut niciun proiect major: Filarmonica nu are sala de 25 de ani, Opera nu exista, inel de centura nu, extindere a retelei de transport moderne nu s-a facut, Sala Polivalenta e veche de 60 de ani si are 2.400 de locuri, stadion exista doar pe hârtie, suburbiile sunt rupte de oras, izolate si dezvoltate haotic, fara facilitati urbane, nu s-a construit nicio scoala noua în 32 de ani, iar cele de traditie, monumente istorice, se autodemoleaza.
Iasul nu a fost capabil sa-si faca nici macar o noua ruta de acces spre Aeroport, un drum de 2,5-3 km, desi are un nou Terminal, singura investitie notabila în ultimii 10 ani. Coloanele de masini spre Aeroport apar în jurnalele de stiri nationale si fac acest oras de râs.
Singurul parc industrial este al unei comune limitrofe, iar Iasul nu a initiat niciun proiect major de atragere a unor mari investitii economice. PIB-ul local este la 30–40- în urma Clujului sau Timisoarei, iar statisticile oficiale arata ca rata de crestere a PIB în Iasi este foarte lenta: locul 19 la nivel national. Asta înseamna ca alte orase se dezvolta mai rapid, iar decalajul se mareste.
Legatura dintre investitiile publice si dezvoltarea economica este indisolubila. Infrastructura mare, viata culturala, facilitatile sociale cresc calitatea vietii, care atrage absolventi cu înalta calificare si populatie tânara. Investitorii economici vin acolo unde exista resursa umana de calitate, iar aceasta resursa se stabileste în orase cu standarde urbane înalte: cartiere moderne, mobilitate mare, scoli bune, mediu curat, evenimente culturale. Iasul pierde la toate capitolele de 10 ani!
Imaginea dezastrului
Orasul a ajuns cel mai poluat din România si printre ultimele din Europa ca noxe si calitate a aerului pentru ca are un trafic infernal, specific unei tari din lumea a treia. Sa traiesti în Iasi înseamna sa înghiti cea mai mare cantitate de otrava dintre toate orasele din România. Traficul are trei cauze majore: infrastructura rutiera depasita de 50 de ani, sistem de transport public depasit de 50 de ani, infrastructura scolara depasita de 50 de ani. 100.000 de ieseni locuiesc în suburbii si stau 3-4 ore/zi în trafic, dimineata când pleaca la scoala cu copiii, si dupa-amiaza, când se întorc de la serviciu. Nu exista niciun proiect de transport modern în suburbii, nu exista flote de tramvaie si autobuze, nu exista un proiect de metrou, nu exista pasaje, nu exista o retea extinsa de linii de tramvai, nu exista hub-uri scolare moderne în suburbii, asa cum alte orase au început sa-si construiasca.
Iasul nu are PUG nou de 25 de ani. Mafia conduce orasul, vânzând locuinte de proasta calitate unei populatii în crestere. Este cel mai sigur mod de a omorî un oras în 30 de ani. Conducatorii de-acum îsi vor fi bifat de mult profitul în paradisuri fiscale, iar orasul ramas în urma va fi de nesuportat: aglomerat, saracit.
Singurul avantaj competitiv al Iasului a fost dezvoltarea hub-ului IT, un proiect eminamente privat. Dar riscul Iasului de a pierde acest atu este mare dupa ce Chisinaul va semna acordul de pre-aderare la Uniunea Europeana. Chisinaul are doua facultati de informatica si economie foarte competitive, are o populatie tânara si un mediu de afaceri extrem de ambitios, e un oras cu orgolii regionale si e un risc major pentru dezvoltarea Iasului. Multe investitii tehnologice se vor muta la Chisinau daca Iasul nu va fi capabil sa atraga populatie tânara si calificata din bazinul Moldovei. Iar aceasta populatie are nevoie de facilitati moderne, nu de cel mai poluat oras din tara si cea mai corupta administratie.
Iasul va pierde înca 10 ani daca va merge în 2024 pe mâna acelorasi baroni corupti si rudimentari. Va pierde 10 ani pentru ca nu are niciun proiect major pe care sa-l puna pe masa Guvernului pentru finantare. Nu are niciun proiect de aratat Uniunii Europene. Iasul din 2024 este acelasi cu cel din 2014 si va fi la fel si în 2034. Spitalul Regional va mai dura 7 ani si este un proiect national. Autostrada spre Vestul Europei va mai dura 10 ani. Periurbanul metropolitan se va resemna la nivelul unei periferii tipic românesti: densitate mare, dezvoltare urbana zero.
Iasul nu are proiecte, bugetele sunt eminamente risipite pe consum de o oligarhie transpartinica, iar decalajele fata de Vestul tarii cresc: Iasul sta pe loc, în timp ce Oradea-Arad, Cluj, Timisoara, Brasov, se aliniaza Vestului Europei ca anvergura urbana: dezvoltare, economie, cultura, infrastructura.
Pericolul unei Românii rupte între Est si Vest dincolo si dincoace de Carpati este foarte real. O Românie înapoiata în Moldova, cu lideri multimilionari care storc resursele locale, si o Românie avansata în Ardeal si în Sud, cu acces la bani europeni si care si-a anihilat concurenta din celelalte regiuni.
Marius BODEA
Senator USR de Iasi