La Iasi, acest eveniment va fi omagiat prin conferinte medicale, prin intermediul carora, experti în domeniu din Iasi, România si din strainatate, îsi vor prezenta experienta si directiile de care aceasta boala are nevoie pentru a fi eradicata. De asemenea, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa“, precum si Primaria, vor fi iluminate în rosu, vor fi afisate prin oras bannere si afise publicitare iar, pentru publicul larg, în autobuze si tramvaie vor fi prezentate filmulete care atrag atentia asupra simptomelor de debut ale tuberculozei, a faptului ca tratamentul este gratuit si, cel mai important, ca aceasta boala se vindeca. Aflata printre primele 10 cauze de deces din lume, tuberculoza reprezinta una dintre cele mai serioase amenintari în domeniul sanatatii publice, la nivel mondial. Astfel, numai în 2020, au fost înregistrate 9,9 milioane de persoane care s-au îmbolnavit de tuberculoza (TB), în timp ce 1,5 milioane de oameni au murit din cauza acestei boli.
De asemenea, spun medicii pneumologi, circa 40- dintre cei care fac forme agresive, greu de tratat, nu mai pot fi salvati. Este vorba despre tuberculoza multidrog rezistenta (TB-MDR) si de tuberculoza extrem de rezistenta la tratament (TB-XDR). Sa mai mentionam si faptul ca 32- dintre cazurile suferinde si de TB si de HIV au decedat în ultima decada. Tocmai de aceea, în mod paradoxal, desi este perfect vindecabila, tuberculoza ramâne, din pacate, o cauza importanta de mortalitate în rândul populatiei din întreaga lume. „Practica medicala ne-a demonstrat ca zguduirile sociale si economice importante au condus la aparitia unor vârfuri epidemiologice impresionante. Sunt de notorietate numarul foarte mare de cazuri de TB înregistrate, la ani distanta, dupa razboi si dupa acea Revolutie din 1989. De exemplu, vârful cel mai mare de îmbolnaviri cu TB s-a înregistrat în 2002, 142,8 persoane/100.000 de locuitori. Ne asteptam ca acest lucru sa se întâmple si dupa acest lung episod de pandemie cu SARS CoV-2.
Scaderea locurilor de munca, stresul provocat de toate aceste evenimente medicale aflate în dinamica, însasi existenta noastra pusa sub semnul întrebarii reprezinta suficiente motive sa ne gândim ca ne vom confrunta cu o reactivare a unor leziuni tuberculoase care erau inactive. Cel mai îngrijorator lucru este faptul ca boala persista în colectivitati din cauza ca nu sunt depistate la timp aceste cazuri. Iar pandemia cu SARS CoV-2 a încurcat inclusiv controlul tuberculozei prin distragerea de la un proces de supraveghere continuu dar si prin dirijarea fondurilor catre pandemie“, a explicat dr. Adriana Sorete Arbore, coordonatorul tehnic judetean al Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iasi.
De aceea, subraportarea si subdiagnosticarea cazurilor de tuberculoza ramâne, în continuare, o provocare majora pentru pneumologi, în conditiile în care Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca un sfert din populatia lumii are infectie TB. Astfel, se estimeaza ca aproximativ 3.6 milioane persoane suferinde de tuberculoza nu sunt depistate si tratate în fiecare an, întretinând astfel sursele de infectie si boala TB în comunitati. Pe de alta parte, la sfârsitul anului trecut, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, atragea atentia ca suma resurselor medicale investite în Covid – prin redirectionarea resurselor din alte parti – si întreruperea tratamentului medical în timpul pandemiei sunt motive foarte serioase ca numarul cazurilor de TB sa creasca într-un mod alarmant. „Aceasta realitate confirma temerile noastre ca întreruperea serviciilor esentiale de sanatate din cauza pandemiei Covid-19 ar putea da înapoi ani de progrese facute împotriva tuberculozei“. Medicii pneumologi spun ca, din cauza pandemiei, multe persoane cu simptomatologie respiratorie nu s-au mai adresat nici lor, nici medicilor de familie. Alti pacienti au abandonat tratamentul pentru ca s-au gândit ca se pot infecta cu Covid-19, daca vin la medic, în spitale.
Cert este ca pandemia SARS CoV-2 a influentat în mod negativ toate aspectele incluse în activitatea de supraveghere si control a tuberculozei, acest regres fiind observat atât la nivel national cât si la nivelul judetului Iasi. „La nivel national, 40- dintre pacientii cu tuberculoza nu s-au mai prezentat la medic. Este pacat, pentru ca, din acest motiv, unii pacienti au ajuns foarte târziu la medic, cu plamânii aproape distrusi si înalt contagiosi. Pe de alta parte, din cauza pandemiei Covid-19, care ne-a limitat mult interactiunea cu persoanele cu simptomatologie respiratorie, nu s-au putut depista multe dintre cazurile noi. Dar ele exista si nu au putut fi controlate. Din pacate, ne întoarcem în timp cu 5-6 ani, în ce priveste numarul cazurilor de îmbolnaviri si mortalitate prin tuberculoza. Pe de alta parte, chiar daca fondurile pentru aceasta boala nu au scazut atât de mult, acestea nu sunt în concordanta cu necesitatile. Nu sunt bani pentru kit-urile de laborator, cele care pot pune un diagnostic de finete: daca persoana respectiva elimina mici cantitati de microbi TB, daca microbul prezinta rezistenta, în functie de acest lucru putând stabili tratamentul. Din pacate, lucram tot ca acum 100 de ani, în cele mai multe dintre cazuri, în ce priveste modalitatea de diagnostic a pacientului“, a adaugat dr. Adriana Sorete Arbore.
La rândul lor, expertii OMS sustin ca exista un deficit major de finantare în tratamentul tuberculozei. De exemplu, în cazul tratamentului unui pacient multidrog rezistent, în general, acesta dureaza 24 de saptamâni, perioada în care care bolnavul trebuie sa ia, zilnic, cate 5 medicamente. Dintre acestea, doar unul singur costa 800 lei iar pacientul trebuie sa ia, în primele doua saptamâni, câte 4 astfel de medicamente într-o singura zi. Ceea ce înseamna ca, pentru aceasta perioada de doua saptamâni, doar acest medicament costa 3.200 lei/zi. În anul 2018, costul mediu pentru tratamentul tuberculozei cu medicatie de linia I a fost de 70 USD, pentru tratamentul de linia a II-a a cazului de TB-MDR de 2.200 USD iar pentru cazul TB-XDR de 7.000 USD. Poate si de aceea, multidrog rezistenta ramâne o problema importanta de sanatate publica, în ciuda medicamentelor descoperite si utilizate cu succes în ultimii ani; costul acestor medicamente este unul prohibitiv. Cu toate acestea, suma finantarii globale pentru tratamentul tuberculozei a scazut de la 5,8 miliarde de dolari în 2019, la 5,3 miliarde de dolari în 2020 – ambele cifre depasind cu mult obiectivul de investitii anual de 13 miliarde de dolari stabilit de OMS. Investitiile în cercetarea si dezvoltarea tratamentelor pentru medicamente lipsesc, de asemenea, doar 900 de milioane de dolari fiind investiti la nivel global – mai putin de jumatate din obiectivul de 2,2 miliarde de dolari.
Tocmai de aceea, tuberculoza reprezinta o povara pentru omenire, mai ales pentru grupele vulnerabile, cele care traiesc în saracie. Statisticile spun ca, din cauza tuberculozei, pacientii înregistreaza pierderi financiare comparabile cu peste 50- din venitul lor. „Cu parere de rau, trebuie sa spun ca tuberculoza continua sa fie o boala care înca te marginalizeaza. Atât de catre societate, cât si de propria perceptie. Înca exista pacienti care pun semnul egal între tuberculoza si cancer. Este foarte greu sa-i scoti din cap, unui astfel de pacient, ca este o boala vindecabila. Alti bolnavi îsi exprima îngrijorarea ca TB se mosteneste prin sânge. Evident, nimic mai fals. Tocmai de aceea, trebuie lucrat si la schimbarea mentalitatii pacientului. Acum se vorbeste tot mai mult de o abordare centrata pe pacient, cu acordarea tratamentului preponderent în ambulatoriile de specialitate. Acesta pare sa fie viitorul tratamentului în tuberculoza. Din ianuarie, acest an, tocmai pentru a veni în sprijinul pacientilor nostri, am creat, deocamdata doar în municipiul Iasi, un sistem de tratament la domiciliu. Initiativa noastra are la baza un model de proiect recomandat de OMS si vizeaza 18 pacienti cu tuberculoza. Este vorba fie de pacienti nedeplasabili, fie de unii care stau în locuri greu accesibile.
Astfel, de 3 ori pe saptamâna – luni, miercuri si vineri -, un asistent medical din cadrul Dispensarului TB Iasi merge acasa la acesti bolnavi, le duce medicatia si îi supravegheaza atunci când o iau dar, în acelasi timp, fac si o evaluare sociala, respectiv care sunt conditiile de locuit, daca au lemne de foc, mâncare, daca este curatenie în casa“, a mai completat coordonatorul tehnic judetean al Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iasi. Tintele strategiei END TB Strategia End TB a propus un pachet de interventii care se încadreaza în trei piloni: 1.Îngrijirea integrata, centrata pe pacient, cu scopul depistarii, diagnosticarii, tratarii si prevenirii precoce a bolii, la care toti pacientii sa aiba acces neîngradit, egal la servicii specifice de calitate, sa beneficieze de vaccinare eficace, de tratament al afectiunilor asociate, dintre care infectia HIV ocupa un loc important; 2. Politici îndraznete si acces la sustinere mai intensa din partea guvernelor, a comunitatilor, a unor persoane private influente, cu scopul de a oferi fonduri suficiente pentru acoperirea costurilor de diagnostic precoce si tratament corespunzator, dar si pentru protectie sociala. Concentrarea eforturilor catre factorii determinanti sociali ai bolii, catre persoane care traiesc în saracie extrema, catre persoane HIV infectate, catre migranti, refugiati si detinuti; 3. Intensificarea cercetarii si inovatiei, cu descoperirea unor noi metode de diagnostic, a unor noi strategii si tipuri de interventii, a unor noi medicamente, cu stimularea cercetarii operationale si promovarea inovatiilor care sa devina rapid accesibile în urmatoarea decada. Pentru a ajunge la tintele propuse se recomanda un efort de scadere a incidentei globale a tuberculozei de la 2- pe an, cât era în 2015, la 10- pe an pâna în 2025 precum si reducerea mortalitatii de la 15-, în 2015, la 5-, în 2025. Daca pandemia SARS CoV-2 nu ar fi aparut si daca s-ar fi introdus metode noi de diagnostic, regimuri terapeutice mai scurte, mai sigure, mai eficace, daca s-ar fi aplicat o chimioprofilaxie specifica mai eficienta si vaccinuri mai sigure, rata de scadere ar fi ajuns la 17- pe an, ducând, astfel, la eradicarea tuberculozei în 2035. Acordul politic pare a fi esential pentru sustinerea financiara a activitatilor specifice de lupta împotriva tuberculozei.
Ce este tuberculoza?
Tuberculoza este o boala data de bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis). Medicul german Robert Koch este cel care a descoperit microbul si l-a evidentiat, dupa colorare specifica, la microscop, în ziua de 24 martie 1882. Boala, care facea ravagii si atunci, continua sa îmbolnaveasca si sa ucida si în prezent, din cauza usurintei de transmitere – pe calea aerului. Ea ataca, de obicei plamânii, dar poate afecta si sira spinarii, soldurile, ganglionii limfatici, practic oricare din partile corpului. Tuberculoza este cea mai frecventa boala infectioasa, cu potential letal, din România.
Cum se transmite tuberculoza?
Boala se transmite, în special, prin aer sau printr-un contact relativ accidental. Oricare persoana care sufera de tuberculoza pulmonara poate transmite boala. Când persoanele bolnave tusesc, stranuta, cânta sau scuipa, elimina în aer bacilii tuberculozei, care pot ramâne ore în atmosfera, contaminând persoanele din jurul lor. Nu se transmite prin insecte, apa, vesela sau produse de sânge.
Simptomele tuberculozei:
Acestea sunt: l tuse prelungita (peste 3 saptamâni) si poate fi însotita si de expectoratie cu sânge; l pierdere în greutate; l febra si transpiratii nocturne; l dureri în piept.
Ce se asteapta pentru viitor
– reducerea numarului de decese prin tuberculoza cu 75- în 2025 si cu 95- în 2035 (comparativ cu 2015); – reducerea incidentei TB cu 50- în 2035 si cu 95- în 2035 (comparativ cu 2015); – sa nu mai existe familii care sa se confrunte cu deficit financiar catastrofic din cauza tuberculozei.