În pofida policrizei – epidemia Covid-19, criza lanturilor de aprovizionare, criza energetica – ocuparea populatiei active (cu vârste între 15 si 64 de ani) a crescut în România cu aproape trei puncte procentuale – de la 60,2- în 2019, la 63,1- în 2022.
Ritmul a fost mult peste media UE, unde indicatorul a urcat de la 68,1- în 2019, la 69,9- în 2022.
Distanta dintre România si media UE ramâne însa consistenta, de 6,6 puncte procentuale.
Demna de mentionat este cresterea cu aproape 7 pp. a populatiei între 55-64 de ani: primul esalon de ”decretei” (copii nascuti în urma decretului antiavort al lui Ceausescu) tocmai intra în aceasta categorie.
România s-a descurcat mai bine decât majoritatea statelor UE, mai ales în 2020, când ocuparea a stagnat la 60,2-, în timp ce în restul tarilor rata a coborât, cu exceptia Polonia si a Maltei, unde s-au înregistrat cresteri.
Desi a declarat atingerea ocuparii din Strategia Europa 2020, România este la distanta de 1,5 pp de obiectiv
Pentru categoria 20 – 64 de ani, cresterea a fost mai ampla – de 3,4 pp, de la 65,1- în 2019, la 68,5- în 2022, ceea ce înseamna ca România înca nu si-a îndeplinit obiectivul de 70- ocupare în aceasta categorie de vârsta, fixat în Strategia Europa 2020. Autoritatile declarasera atingerea tintei, însa aceasta era pe vechea metodologie, care ducea la procente mult mai ridicate.
România era anul trecut una dintre cele cinci state UE care nu au trecut înca de plafonul de 70- rata de ocupare pentru intervalul de vârste 20 – 64 ani:
Italia – 64,8-
Grecia – 66,3-
România – 68,5-
Spania – 69,5-
Croatia – 69,7-
Cele mai mari rate sunt atinse în statele nordice: Islanda (84,8-, tara nu e membra UE), Tarile de Jos (82,9-) si Suedia (82,2-).
Rate impresionante, de peste 80-, aveau în 2022 si câteva state din fostul bloc comunist: Estonia (81,9-), Cehia (81,3-) si Ungaria (80,2-).
Mai mult, pe cursdeguvernare