Banca Nationala a României (BNR) a revizuit puternic în jos prognoza privind evolutia inflatiei pentru acest an, de la 11,2- la 7-, ca urmare a includerii în analiza a parametrilor noii scheme de plafonare a preturilor la energie electrica si gaze naturale.
Anul viitor, aceasta ar urma sa coboare la 4,2-, a precizat guvernatorul BNR, cu ocazia prezentarii noului raport asupra inflatiei. În opinia sa, este discutabil în ce masura banca centrala ar trebui sa intervina prin noi majorari de dobânda. Desi procentul este peste tinta BNR, cauzele sale sunt legate de costurile cu care se confrunta companiile, o eventuala întarire a politicii monetare riscând sa reduca prea mult cererea si sa genereze pierderi economice nedorite: deja s-a ajuns în situatia în care inflatia e o problema a costurilor companiilor, nu a cererii. Redam în continuare cele mai importante mesaje transmise de Mugur Isarescu.
1, Inflatia a ajuns pe un platou
Inflatia a ajuns la un platou în T4 2022 si a coborât semnificativ, în ianuarie 2023.
”Au mai ramas determinanti si pe partea de crestere a preturilor, în special presiunile acumulate la nivelul costurilor de productie, dar majoritatea factorilor merg acum în sensul scaderii preturilor de consum, partial si a costurilor”, a comentat guvernatorul BNR.
Principalul factor în sensul scaderii indicelui preturilor de consum (IPC) este detensionarea pietelor internationale si a pietei interne în domeniul energiei.
România si-a îmbunatatit pozitia ocupata în clasamentul UE din punct de vedere al ratei inflatiei masurate printr-un indice care se poate compara, indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC). Este adevarat, în majoritatea tarilor membre s-a atins un plafon în a doua jumatate a anului, dar în cazul României aceasta temperare a cresterilor de pret a fost mai semnificativa astfel ca în ultimii trei ani, de la o pozitie ”fruntasa” în ceea ce priveste marimea IPC, am ajuns la un loc ceva mai onorabil, respectiv avem opt tari cu o inflatie IAPC mai ridicata decât noi.
2, Inflatia de baza a crescut, dar din cauza costurilor, nu a cererii. Daca actionam mai puternic, bagam firmele în pierdere
El a precizat ca în ceea ce priveste evolutia inflatiei de baza, CORE2 ajustat, cea pe care o poate influenta BNR prin politici monetare, cresterile de pret provin în principal din cauza cresterilor de costuri.
”Nu prea ai ce sa faci acolo. N-o sa bagi firmele în pierdere. Cresteri masive de preturi datorita costurilor mai mari s-au manifestat în CORE2 ajustat, inclusiv la bunuri alimentare, acolo au fost majorarile cele mai mari, partial si din cerere, dar grosul cresterilor sunt legate de costuri”, a punctat guvernatorul.
3, Efectele de runda a doua ale scumpirii energiei sunt cele care pun acum presiune pe evolutia inflatiei
Preturile bunurilor energetice au exercitat în mod clar o influenta dezinflationista în ultimele luni. Aceasta a fost însa contrabalansata de evolutia inflatiei de baza, CORE2 ajustat.
”Ca sa ma exprim mai simplu, factorul principal al cresterilor de preturi de anul trecut a fost categoric sub structura energetica a IPC. Cresterile preturilor la energie s-au transferat treptat asupra celorlalte preturi si acestea au ramas în T4, celelalte componente – CORE2 ajustat -, au ramas partea cea mai consistenta a cresterilor de pret”, a comentat Mugur Isarescu.
În opinia sa, ”aici exista o rezistenta”. Scaderea acestor preturi va lua ceva timp.
4, Cum s-au rostogolit cresterile de preturi
”Am luat aceasta distributie a ratei anuale a inflatiei pentru 71 de componente ale cosului CORE2 ajustat, pe care putem sa-l influentam, si am observat ca la început ele au fost în T4 2021 si în T1 2022 mai concentrate. Efectele nu s-au dus pe alte preturi. Am ajuns în T4 2022 la aceasta îngrosare a cozii de distributiei, cea verde închis, care semnaleaza un numar tot mai mare de produse cu variatii anuale ridicate ale preturilor. Cresterile de costuri s-au rostogolit si s-au dus în tot mai multe preturi”, a explicat guvernatorul.
5, Consumul a mers în jos, investitiile în sus. Si investitiile pot crea inflatie pe termen scurt, dar pe termen lung ajuta la întarirea ofertei, pe care ne-o dorim
În trimestrul al treilea din 2022 a existat o deviatie a PIB-ului, generata de o cerere ceva mai mare decât a putut sa acopere oferta.
”Ea s-a dus pe preturi, s-a dus si pe deficitul de cont curent”, a avertizat guvernatorul.
Însa, în acelasi timp, ”observam doua lucruri care trebuie evidentiate: consumul a mers puternic în jos, în special creditele pentru consum si alte scopuri, dar si salariul mediu net. În schimb, avem investitiile care au mers în sus. Nu credem ca exista motive sa le descurajam chiar daca la început creeaza cerere suplimentara, ele contribuie la îmbunatatirea ofertei si aceasta este directia în care trebuie sa mearga România. Cererea agregata a fost sustinuta în principal de investitii în T3 2022. Nu trebuie sa-i dam în cap. Aceasta va contribui în viitor la marirea ofertei si temperarea inflatiei”.
Vezi mai multe amanunte pe cursdeguvernare.ro