,,Scurt, mohorul a foșnit…/  Şi spre neagra arătură/ Într-o clipă s-a ivit/ Un măgar-miniatură!”… Îmi place la nebunie acest gând topârcenist din ,,Balade vesele și triste”! N-a fost nevoie decât de un foșnet de-o clipă, al unei banale buruieni, pentru ca privitorului, cam adormit în papucii banalului, să-i fie făcut cadou un univers surprinzător, seducător…
Articolul Prosopenii  (Et in Prosopenia ego…) apare prima dată în Deșteptarea – Liderul presei băcăuane!.

Citește toată știrea