Belarusii au iesit în strada în ziua desfasurarii unui referendum pentru pentru adoptarea unei noi constitutii care ar elimina statutul nenuclear al tarii, într-un moment în care tara a devenit o rampa de lansare pentru invazia Ucrainei de catre trupele rusesti, relateaza Reuters.
Votul, care este aproape sigur ca va fi favorabil sub regimul strict controlat al presedintelui Aleksander Lukasenko, ar putea duce la desfasurarea de arme nucleare pe teritoriul Belarusului pentru prima data de când tara a renuntat la ele dupa prabusirea Uniunii Sovietice.
Referendumul creste miza într-un moment în care Lukasenko a sprijinit atacul militar al presedintelui rus Vladimir Putin asupra Ucrainei, dupa ce anterior a jucat un rol de mediator între cei doi vecini. Consultarea a declansat proteste împotriva razboiului în mai multe orase. Oamenii au scandat „nu razboiului”, masinile au claxonat în semn de solidaritate, iar oamenii au depus buchete de flori în culorile galben si albastru ale steagului ucrainean.
Cel putin 290 de persoane au fost retinute, au declarat activisti pentru drepturile omului. Protestele s-au stins în mare parte în Belarus, dupa ce Lukasenko a lansat o represiune violenta împotriva disidentei fata de guvernarea sa de 28 de ani. Proteste în masa au izbucnit în 2020 în urma unor alegeri contestate, despre care opozantii spun ca Lukasenko le-a fraudat.
Duminica, vorbind la o sectie de votare, presedintele belarus a declarat ca ar putea cere Rusiei sa returneze arme nucleare Belarusului. ”Daca voi (Occidentul) transferati arme nucleare în Polonia sau Lituania, la granitele noastre, atunci ma voi adresa lui Putin pentru a returna armele nucleare pe care le-am cedat fara nicio conditie”, a declarat Lukasenko.
Lukasenko a apelat la Rusia dupa protestele din 2020 si a obtinut împrumuturi care au compensat impactul sanctiunilor occidentale. Rivalul sau în scrutinul din 2020, liderul opozitiei în exil Svetlana Tihanovskaia, a facut apel la belarusi sa foloseasca votul la referendum pentru a protesta împotriva razboiului împotriva Ucrainei.
”Multa vreme nu am stiut cum sa încep acest apel. La urma urmei, cum poti cere o actiune curajoasa de la oameni care traiesc în frica de un an si jumatate? Razboiul în care am fost târâti a început în urma cu doua zile”, a spus ea într-un discurs special.
”Dar pâna acum, belarusii nu au declarat public ca sunt împotriva lui, nu au aratat acest lucru ucrainenilor prin actiunile lor. Asadar, am eu dreptul sa va cer sa actionati? Poate ca nu. Dar nu ma voi ierta daca nu încerc”. În videoclipuri si fotografii postate pe retelele de socializare, se vede cum oamenii s-au adunat în fata sectiilor de votare din Minsk si din alte orase din Belarus pentru a protesta.
Occidentul a declarat deja ca nu va recunoaste rezultatele referendumului, care are loc pe fondul represiunii ample a opozantilor interni ai guvernului. Potrivit activistilor pentru drepturile omului, pâna duminica, în Belarus existau peste o mie de prizonieri politici.
Noua constitutie ar conferi puteri Adunarii Populare a întregii Belarus, creata de Lukasenko si formata din loialisti ai partidului, consilii locale, functionari si activisti ai organizatiilor pro-guvernamentale. De asemenea, i-ar oferi presedintelui imunitate pe viata împotriva urmaririi penale odata ce a parasit functia.