Modificarile la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de asteptat sa aiba un impact pe termen lung, având ca rezultat scaderea treptata a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB, se arata în sinteza Raportului de analiza, evaluare a impactului si ecomandari pentru reforma pensiilor speciale elaborat de Banca Mondiala, care mentioneaza ca în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestatia medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori. Banca Monsiala avanseaza mai multe scenarii de reforma pentru sistemul pensiilor militare si analizeaza impactul acestora.
Scenarii de reforma propuse de Banca Mondiala pentru pensiile militare si impactul preconizat, conform sintezei raportului BM transmise de Ministerul Muncii:
1. Mentinerea actualelor prevederi legislative
Acest scenariu ia în considerare o rata de înlocuire de 65- pentru o formula de beneficii pentru cariera pe 25 de ani, cu o reducere (sau crestere) de 1- pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) tinta de 25 de ani si baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuala a prestatiilor de 2,8- în 2022, 7,8- în 2023 si inflatia decalata de 2 ani, dupa aceea, urmând regulile actuale de indexare.
În ipoteza ca salariile în economie vor creste mai mult decât inflatia, este de asteptat ca adecvarea relativa a beneficiilor sa scada. În timp ce pensia medie bruta astazi reprezinta aproximativ 77- din salariul mediu pe economie, se preconizeaza ca acest raport va scadea la 63- pâna în 2030 si va scadea sub 50- pâna în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiilemilitare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65- si trecerea la indexarea în functie de rata inflatiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generala sistem.
2. Perioada de referinta de 12 luni
Aceasta modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile si asupra nivelurilor pensiilor în comparatie cu scenariul de baza. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2- în perioada de simulare si ramân la niveluri similare fata de valoarea de referinta pe toata perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72- PIB).
3. Rata de înlocuire de 45-.
Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata tinta de înlocuire sa scada la 45- pentru o cariera de 25 de ani în sistem.
Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile si nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmeaza o traiectorie descendenta mai marcata dupa 2027, ajungând la 0,6- din PIB pâna în 2047 si apropiindu-se de 0,5- din PIB pâna în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62- din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scazând sub 60- pâna în 2032 si sub 40- pâna în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scadea substantial, eliminând potential economiile de cheltuieli proiectate.
Pâna în 2070, rata beneficiilor va converge catre cea proiectata pentru sistemul general de pensii datorita ratei de indexare mai scazute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa masuri ad-hoc pentru a tine evidenta între salariile din economie si pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate. Asadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
4. Perioada de referinta la nivelul întregii cariere
Acest scenariu evalueaza impactul prelungirii perioadei de referinta pentru calcularea câstigurilor medii de la perioada curenta de 6 luni la o medie pe întreaga cariera.
Rezultatele acestei eventuale modificari ar fi similare cu rezultatele mentionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45-). Ca si în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6- din PIB dupa 2047 si sub 0,5- dupa 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61- din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmeaza un model foarte asemanator ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militara medie si salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60- dupa 2029 si ajungând la 30- pâna în 2060, cu prestatii medii putin mai mici spre sfârsitul perioadei.
”Modificarile la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de asteptat sa aiba un impact pe termen lung, având ca rezultat scaderea treptata a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB si, în timp, reducerea generozitatii prestatiei în comparatie. la prestatia medie în sistemul general de pensii. În 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestatia medie în sistemul general de pensii. În 2022, însa, raportul s-a redus la 2,4 ori.
Datele statistice recente privind numarul de beneficiari care primesc pensie militara, valoarea medie a acestor prestatii si beneficii în sistemul general de pensii, precum si datele agregate privind cheltuielile si contributiile releva ca numarul de beneficiari a crescut de la 177.063 în 2019 la 197.134 în 2022, iar cheltuielile cu pensiile militare au ajuns în 2022 la peste 10 miliarde de lei, de la putin peste 8 miliarde în 2019. Conform acelorasi date, în 2019, pensia militara medie era de 3.784 de lei, în timp ce pensia medie în sistemul general de pensii era de 1.247 de lei, raportul dintre ele fiind de 303-. În 2022, pensia militara medie era 4.302, în timp ce pensia medie din sistemul general era 1.775, raportul dintre ele scazând la 242-.