Un nou studiu arata ca în rândul femeilor însarciate s-a înregistrat o crestere a ratelor de depresie raportate cu, în medie, 30- fata de nivelurile pre-pandemia COVID-19, de la valori prepandemice de 17-, la circa 47-. De asemenea, ratele de anxietate au crescut cu 37- în cazul gravidelor, ajungând acum pâna la 60-.
Cercetarea a constatat ca sprijinul social protejeaza împotriva simptomelor de anxietate asociate cu pandemia, dar a evidentiat schimbarile aduse serviciilor de maternitate – adica izolarea fortata si alte restrictii – ar putea afecta sanatatea mintala a viitoarelor mame.
”Chiar si în conditii de normalitate, starea de graviditate este adesea însotita de o adevarata furtuna hormonala în organismul viitoarei mamici. Firesc, contextul pandemic, cu regulile specifice de protectie – izolare, masca, vaccin, boala – nu a facut altceva decît sa accentueze aceste temeri. În acesti peste doi ani de pandemie, la întrebarile firesti privind evolutia sarcinii, s-au adaugat cele legate de ”e bine sau nu sa te vaccinezi”, ”ce se întâmpla daca te îmbolnavesti”, ”cum sa te protejezi” si, în plus, izolarea. O femeie însarcinata are nevoie de suportul familiei, sa se vada cu cei dragi, sa discute, sa se bucure de grija si atentia celor apropiati. Ori, din nefericire, acestora lu s-a recomandat sa stea cât mai departe de anturajul obisnuit, pentru a scade cât mai mult riscul de îmbolnavire. Si acest lucru s-a întâmplat pe o perioada relativ îndelungata: 7 – 9 luni sa stai cât mai izolat e complicat si greu de suportat”, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu (FOTO JOS), medic primar obstetrica-ginecologie în cadrul Maternitatii ”Cuza Voda” din Iasi.
În lucrarea publicata de BMC Pregnancy and Childbirth, cercetatorii spun ca este posibil ca anularea programarilor la controale si alte modificari ale contactului fata în fata cu medicii, dar si cu cei din jurul lor, ar fi afectat bunastarea femeilor însacinate.
Autorul principal al studiului, dr. Silvia Rigato, a explicat ca este vital sa „protejam bunastarea mamei în timpul sarcinii si dupa aceea” si „sa ne asiguram ca tuturor copiilor si noilor lor familii li se ofera cel mai bun început posibil în viata”.
Studiul, care a fost evaluat de experti, a inclus 150 de femei însarcinate si s-a desfasurat în perioada apogeului crizei de coronavirus, între aprilie 2020 si ianuarie 2021 – înainte de lansarea programului de vaccinare contra COVID-19 – si a fost condus de Dr. Maria Laura Filippetti si Dr. Rigato, cercetatori de la Essex Babylab, de la Universitatea din Essex.
Lucrarea a aratat ca traumele prenatale, cum ar fi cea experimentata în timpul pandemiei de COVID-19, pot amplifica semnificativ vulnerabilitatea la problemele de sanatate mintala a gravidelor.
De asemenea, din studiu a reiesit ca femeile însarcinate care aveau simptome depresive mai pronuntate au raportat ca se simt mai putin atasate de bebelusii lor nenascuti.
„Desi acest rezultat este în conformitate cu observatiile anterioare conform carora starea de spirit a femeii în timpul sarcinii influenteaza relatia timpurie cu copilul ei, întareste necesitatea ca autoritatile sa sprijine gravidele pe tot parcursul sarcinii si în perioada postnatala, pentru a le proteja sanatatea lor si dezvoltarea copiilor lor”, a punctat Dr. Rigato.
Foarte important, cercetarea a dezvaluit, de asemenea, efectul pozitiv pe care sprijinul social îl joaca în protejarea sanatatii mintale a viitoarelor mame.
Autorii au descoperit ca femeile care au considerat impactul COVID-19 ca fiind mai negativ au prezentat niveluri mai ridicate de anxietate.
”Tocmai de aceea, gravidele trebuie sa tina legatura cu medicul lor ginecolog sau cu medicul de familie. Eu îmi rog, practic, pacientele sa ma sune, la orice ora. Este important sa stie ca nu sunt singure în aceasta ”aventura” pe care o traiesc alaturi de sotii lor. Am avut paciente gravide, si am în continuare, care s-au îmbolnavit cu diferite tipuri de coronavirus, au fost mult mai multe nasteri premature, decât în context de normalitate, am avut pacienta cu uter cicatriceal careia, la 39 de saptamâni, nu i s-a declansat nasterea. Si exemplele pot continua. Cu toate am tinut legatura si, împreuna, am ajuns cu bine la momentul în care si-au putut tine în brate bebelusii. Si nici unul dintre copii nu a fost afectat. A fost foarte greu pentru mame, cu emotii, cu frici, dar, pâna la urma, lucrurile au evoluat foarte bine. Dar starea de stres si anxietate a existat”, a mai adaugat Prof. Dr. Mircea Onofriescu.
În mod esential, însa, ajutorul venit din partea partenerilor de viata, a familiei si a prietenilor, dar si suportul personalului medical, a actionat ca un factor de protectie si a fost asociat cu mai putine simptome negative la gravide.
Aceasta arata, a subliniat Dr. Filippetti, ca trebuie facut mai mult pentru a ajuta femeile în aceasta perioada vulnerabila din viata lor.
„Ratele ridicate de depresie si anxietate, în timpul pandemiei, evidentiate de studiul nostru, sugereaza ca femeile însarcinate se confrunta cu o criza de sanatate mintala care poate interfera semnificativ si poate afecta major legatura mama-copil în timpul sarcinii, si poate avea un impact potential asupra rezultatului nasterii, precum si mai târziu în dezvoltarea sugarului si a copilului”, a accentuat ea.