Treptat, dar sigur, femeile au ajuns sa detina cele mai importante functii în stat în Republica Moldova. Aproape ca ne-am obisnuit sa auzim la stiri, la radio, televiziune si diverse pe platforme ce încearca sa tina pasul cu vremurile noi: „presedinta” tarii, „prim-ministra” Republicii Moldova, sefa Curtii Constitutionale, „bascana” Autonomiei Gagauze – titulaturi ce pareau absolut imposibile cu numai câtiva ani în urma… inclusiv din punct de vedere gramatical.
Tot „pe mâna femeilor” au ajuns si 41 din fotoliile de parlamentari – o cifra mai putin spectaculoasa, daca o comparam cu alte legislative, dar una fara precedent pentru parlamentul moldovenesc.
Statisticile actuale par a fi cât se poate de favorabil femeilor. Ce se întâmpla în spatele cortinei si cât de reala este însa puterea pe care o detin astazi femeile în Moldova? Câte din aceste „premiere” reprezinta niste schimbari reale si câte nu sunt decât niste aparente, facute de dragul banilor europeni – am încercat sa aflam stând de vorba cu experti, lideri de opinie si reprezentanti ai fostei si actualei puteri, care au promovat activ si continua sa promoveze agenda „feminina” la Chisinau.
Femeile – 41- din deputatii Parlamentului Moldovei. O schimbare de mentalitate sau doar o constrângere legislativa?
De-a lungul scurtei sale istorii, R.Moldova s-a tot „laudat” cu femei în functii cheie. Între anii 2001-2009, acestora le-a revenit conducerea a patru ministere (Finante, Protectie Sociala, Justitie), fotoliul de spicher al parlamentului, Eugenia Ostapciuc (2001-2005), ba chiar si cel de premier, în 2008, în fruntea guvernului fiind numita Zinaida Greceanîi. În majoritatea cazurilor, sustin analistii, a fost vorba de „numiri de vitrina”, facute de guvernarea comunista, în timp ce adevarata putere era concentrata în mâinile liderului PCRM, Voronin Voronin.
Au existat si partide politice conduse de femei, dar acestea nu au reusit sa se afirme ca forte politice în deplinul sens al cuvântului si sa ajunga de sine statator în Parlament sau la guvernare.
Schimbarile au început sa fie vizibile în R. Moldova în ultimii 10-12 ani, când mai multe programe au avut ca obiectiv sporirea implicarii femeilor în procesele decizionale, afirma Liliana Palihovici, reprezentantul special al presedintelui în exercitiu al OSCE pe probleme de gen.
Cititi materialul integral pe presshub.ro