Astazi va propun un articol despre supraînregistrare.
În cele câteva articole ce au avut ca subiect Recensamântul Populatiei si Locuintelor (RPL) 2021 am semnalat posibilele surprize pe care le-ar putea aduce aceasta înregistrare. Înca din martie anul trecut, în seria Recensamânt 2022. Câti vom mai fi fiind, text preluat într-un format ce aduce si detalii tehnice pe site-ul miscareamoldova.ro (Diavolul se ascunde în detalii), anticipam scaderea abrupta a populatiei marilor orase în raport cu populatia rezidenta estimata la acea vreme. Identificam ca sursa principala a scaderii dimensiunii marilor orase populatia de studenti, categorie care la momentul 1 decembrie 2021 (data reper a RPL2021) se afla în marea ei majoritate acasa, facând cursuri online, si nu în centrul universitar. Ceea ce nu am anticipat a fost dimensiunea acestei replieri demografice a acestei categorii de orase. Pornind de la informatiile din baza de date TEMPO, tinând seama de toate reperele statistice identificabile ce ar putea influenta înregistrarea populatiei rezidente a Iasului sau a Timisoarei, cele doua orase nu puteau coborî sub 290 de mii de locuitori, dar datele provizorii RPL2021 au demonstrat ca se poate (Iasul – 272 de mii, iar Timisoara – 250 de mii).
Astazi va propun un articol despre supraînregistrare.
Una dintre sursele erorilor de înregistrare la RPL2021 a fost migratia formala basarabeana, care a dus la supraînregistrarea populatiei unor UAT-uri locale (comune, orase si municipii) din aproape toate judetele Moldovei, regiune ce reprezinta tinta principala a acestui tip de migratie.
O parte dintre aceste UAT-uri pot fi depistate cu usurinta. În primul rând, e vorba despre acele cresteri neobisnuite în cazul unor comune botosanene ce apartin ruralului profund, cu o accesibilitate redusa la orasul capabil sa periurbanizeze: Vârfu Câmpului, Ripiceni, Draguseni, Paltinis, Hanesti sau în cazul orasului Darabani, ce nu pot fi explicate prin modelele de evolutie demografica manifeste în prezent în România (periurbanizarea, de exemplu). Alaturi de aceste UAT-uri, exista si un numar mare de comune a caror evolutie între 2011 si 2021, chiar daca a fost usor negativa, a fost mult atenuata, în raport cu vecinatatile. Putem vizualiza UAT-urile ce alimenteaza discontinuitatile de evolutie demografica în harta ce prezinta dinamica populatiei României între ultimele doua recensaminte.
Mentionam ca unele cresteri aparent suspecte pot fi explicate prin remigratia din perioada pandemica. În Moldova, multe astfel de cazuri pot fi identificate în judetele Suceava, Neamt, Bacau si Vrancea. În restul tarii sunt cazuri în judetele Bistrita-Nasaud, Maramures, Harghita. Daca aceasta miscare de retur a fost reala si/sau durabila, nu avem cum sa stim (înca!).
CLICK AICI pentru harta mare
Pentru depistarea localitatilor unde s-au realizat erori de înregistrare au fost selectate toate UAT-urile din judetele moldovene ce au avut o migratie basarabeana activa din 2012 încoace. Selectia acestora s-a realizat pornind de la baza de date TEMPO – INSSE (tabelele pe localitati: POP310E – Imigranti definitivi pe judete si localitati de destinatie).
Identificarea localitatilor unde s-a produs supraînregistrarea a tinut cont si de alti indicatori, cel mai important fiind numarul de nascuti vii (tabelele TEMPO – INSSE pe localitati: POP201D – Nascuti vii pe judete si localitati). De ce nascutii vii? Pentru ca în cazul acestei variabile s-a produs în perioada intercenzitara o schimbare a definitiei: „începând din anul 2012 sunt inclusi nascutii-vii ai caror mame aveau domiciliul sau resedinta obisnuita în România si a caror nastere a fost înregistrata la Oficiile de Stare Civila din România.” (cf. metadata TEMPO – INSSE). Ca atare, devine dificil de separat numarul de nou-nascuti rezidenti ai localitatilor de cel al nou-nascutilor care au doar domiciliul formal în localitate. Practic, din aceasta perspectiva, putem suspecta de supraînregistrare toate localitatile tinta ale migratiei formale basarabene. Si nu numai! Conform definitiei, putem suspecta de o oarecare supraînregistrare majoritatea UAT-urilor din România. Oricum, privind acest indicator la nivelul localitatilor cu emigratie activa catre vestul european, observam pe intervalul 2011-2021 o crestere a numarului de nascuti vii.
Daca numarul de imigranti formali basarabeni poate fi eliminat din populatia rezidenta (cea prezenta de facto în localitate) cu o oarecare usurinta, surplusul de nascuti vii datorat înregistrarilor pruncilor de catre mame ce au doar domiciliu (nu si resedinta obisnuita!) în localitate, nu poate fi decât estimat, pornind de la valorile centrale – media, mediana – specifice perioadei anterioare anului 2012.
E de salutat faptul ca DJS-urile din Iasi si chiar din Vaslui (tintele predilecte ale migratiei din Republica Moldova) au facut eforturi pentru a elimina din înregistrare migratia formala basarabeana. Cu toate acestea, persista erorile datorate numarului mare al nascutilor vii înregistrat în dreptul localitatilor, desi o buna parte a acestora locuiesc de facto în alta parte. Cele mai evidente cazuri sunt: municipiul Vaslui (un plus estimat de 8000 de nascuti vii ce au rezidenta în alta parte, valoare ce a facut din orasul moldovean cea mai activa demografic resedinta de judet din România), comunele Scânteia, Grajduri, Mosna, Prisacani, Popesti ce au înregistrat o crestere în perioada intercenzitara ce nu poate fi justificata nici statistic, nici functional.
O lehamite mare am în ceea ce priveste înregistrarile din judetul Botosani, cele mai gogonate din tara! N-ar fi exclus ca la nivel judetean supraînregistrarea sa fi adus un plus de 20 de mii de locuitori.
(Pentru statisticienii din Botosani am si o veste. Prin penibilul lor comportament profesional au afectat pozitia judetului în toate ierarhiile per capita.)
În asteptarea datelor finale ale RPL 2021, poate ca harta cu erorile de înregistrare datorate imigratiei formale din Moldova de rasarit va fi de folos celor ce vor lucra cu datele provizorii.
CLICK AICI pentru harta mare
George Turcanasu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi