În scadere începând din octombrie 2023, seceta din sol a coborât la începutul lunii ianuarie la cel mai scazut nivel al sau înregistrat în Europa dupa aprilie 2018, inclusiv de-a lungul întregii coaste mediteraneene, potrivit celor mai recente date publicate de European Drought Observatory (EDO), analizate miercuri de AFP.
În perioada 1-10 ianuarie 2024, seceta pedologica viza 19,6- din teritoriul european si al coastelor mediteraneene. Acest proces a scazut sub pragul de 20- pentru prima oara în ultimii sase ani.
În 2023, în aceeasi perioada, seceta viza 35,1- din teritoriul studiat.
Indicatorul european, actualizat aproximativ la fiecare doi ani, are la baza anomaliile precipitatiilor, umiditatea solurilor si starea vegetatiei, în functie de regiuni si de tipurile de clima. În schimb, el nu ia în calcul nivelul pânzelor freatice.
În 2023, seceta din sol a înregistrat un vârf în Europa la jumatatea lunii iunie, cu 49,2- dintre terenuri afectate, apoi a cunoscut un alt vârf la începutul lunii octombrie, de 42,5-, înainte sa înceapa sa scada. La nivelul întregului an 2023, indicatorul a ramas mai putin de trei luni peste pragul de 40-, comparativ cu sapte luni în 2022, care a fost un an exceptional de arid.
Anul 2023 a adus totusi dovezi suplimentare despre frecventa crescuta a secetelor în Europa, întrucât, începând din 2018, ariditatea solurilor depaseste pragul de 40- timp de cel putin o luna în fiecare an. Între 2012 – anul ce marcheaza începutul masuratorilor efectuate de EDO – si 2017, Europa nu a cunoscut astfel de episoade.
La începutul lunii ianuarie 2024, seceta s-a concentrat în sudul si în nordul continentul european.
Pe coastele mediteraneene, 51- dintre suprafete erau afectate în Grecia, 55- în Italia, 35- în Spania si aproape toate (98-) în Cipru. În Europa nordica, Norvegia (53-), Islanda (86-) si Insulele Feroe (89-) erau cele mai afectate.
Prin comparatie, seceta viza la începutul lunii ianuarie 2024 doar 7- din teritoriul Frantei metropolitane, 0,3- din teritoriul Germaniei si 0- din cel al Poloniei. AGERPRES