Downing Street a respins un avertisment al sefului armatei britanice, generalul Patrick Sanders, care a spus ca populatia britanica trebuie sa fie pregatita sa ia armele într-un razboi împotriva Rusiei lui Vladimir Putin, deoarece armata profesionista din prezent este prea mica. Ministerul Apararii a fost nevoit sa intervina si sa precizeze ca nu are planuri de recrutare, relateaza The Guardian.
Purtatorul de cuvânt al lui Rishi Sunak a declarat ca premierul nu a fost de acord cu comentariile facute de generalul Patrick Sanders într-un discurs sustinut miercuri si a fost nevoit sa insiste ca nu se va reveni la serviciul militar obligatoriu, care a fost abolit în 1960. „Scenariile ipotetice” care implica posibile razboaie viitoare „nu sunt de ajutor”, a replicat purtatorul de cuvânt al Downing Street 10.
Aceasta disputa, explica The Guardian, are legatura cu contextul preelectoral si indica o ruptura între conservatorii aflati la guvernare si armata, într-un moment în care fortele armate au cel mai mic numar de militari din ultimii peste 300 de ani.
Si Ministerul Apararii s-a distantat de discursul lui Sanders, care a fost publicat de armata britanica în numele generalului de rang înalt care urmeaza sa plece în vara.
Vorbind la o conferinta militara la Londra, generalul Sanders a spus ca populatia britanica face parte dintr-o „generatie de dinainte de razboi”, care ar putea fi nevoita sa se pregateasca sa lupte într-un razboi împotriva unei Rusii tot mai agresive. Seful Statului Major General a evidentiat exemplul Suediei, care tocmai a reintrodus o forma de serviciu national, pe masura ce se apropie de aderarea la NATO.
În discursul sau, seful armatei a spus ca Marea Britanie ar trebui sa urmeze în linii mari exemplul Stockholmului si sa ia „masuri pregatitoare” pentru a permite societatii sa fie gata de razboi. O astfel de actiune nu este „doar de dorit, ci esentiala”, a adaugat el.
Bazele „mobilizarii nationale” nu pot fi limitate la tarile vecine sau apropiate de Rusia si, prin urmare, oamenii obisnuiti din Regatul Unit ar trebui sa se alature armatei regulate britanice – care are 74.110 militari cu norma întreaga – pentru a respinge o amenintare activa la adresa Europei continentale. „Nu vom fi imuni si, în calitate de generatie de dinainte de razboi, trebuie sa ne pregatim în mod similar – si acesta este un demers la nivelul întregii natiuni. Ucraina ilustreaza în mod brutal faptul ca armatele regulate încep razboaiele, dar armatele cetatenesti le câstiga”, a spus generalul.
Sanders s-a mai plâns anterior, în public si în privat, de reducerile operate în domeniul apararii. În urma cu un an, în încercarea de a se asigura ca politicienii au grija sa asigure fondurile necesare, el a avertizat ca livrarile de arme catre Ucraina îi „vor lasa (pe britanici) temporar mai slabi”, aminteste The Guardian.
Astfel de dispute publice pe tema banilor l-au adus în conflict cu Ministerul Apararii, pe fondul unor informatii ca ar avea neîntelegeri si cu seful Statului Major al Apararii, amiralul Tony Radakin. Unii aliati considera ca Sanders ar fi trebuit sa fie promovat si sa-l înlocuiasca pe Radakin, dar în cele din urma i s-a cerut sa demisioneze mai devreme, dupa ce a servit doi din cei trei ani de mandat ca sef al armatei, mentioneaza The Guardian.
În discursul sau, Sanders a declarat ca beneficiile pacii din timpul Razboiului Rece s-au terminat, mentionând ca „în ultimii 30 de ani, armata a fost înjumatatita ca dimensiune; în ultimii 12 ani, am avut o reducere de 28-„. Recrutarea a ramas o provocare, a spus el, desi cererile de înrolare au fost cele mai mari din ultimii sase ani”, a mentionat el.
Înainte ca Sanders sa îsi tina discursul, Ministerul Apararii a emis o clarificare, spunând ca nu intentioneaza sa pledeze pentru o revenire la serviciul national. „Armata britanica are o traditie mândra de a fi o forta voluntara si nu exista absolut nicio sugestie de revenire la conscriptie”, a declarat Ministerul Apararii, adaugând ca 50 de miliarde de lire sterline vor fi investite în armata în cursul anului în curs.
În contextul în care se apropie alegerile, armata spera ca politicienii sa faca noi promisiuni privind cheltuielile pentru aparare. Partidul Laburist a evitat sa îsi ia angajamente ferme privind cheltuielile, dar a criticat reducerile de efective ale armatei si a promis ca va lansa o revizuire a apararii, daca va fi ales. Grant Shapps, ministrul apararii, a repetat luna aceasta ca Marea Britanie doreste sa creasca cheltuielile pentru aparare de la 2,1- din PIB la 2,5- în viitor.
