Dupa Ucraina, Rusia ar putea ataca într-un interval de un an Moldova si Georgia, se mai arata în aceasta nota a serviciilor de informatii. Raportul sustine ca centrala de la Cernobîl nu este în pericol pentru ca o explozie nucleara ar afecta agricultura ruseasca.
Rusia îsi va accentua ofensiva iar fortele ucrainene nu vor rezista mult timp, arata o nota a serviciilor de informatii dintr-un stat membru NATO, obtinuta de BFM TV. Nota citata afirma ca, dupa Ucraina, Rusia ar putea sa încerce sa atace alte natiuni precum Georgia, Moldova sau tarile baltice.
Potrivit acestei note, armata lui Vladimir Putin a început sa lanseze o ofensiva militara mai sustinuta si extinsa, în fata careia fortele ucrainene nu vor rezista pe termen scurt sau mediu. Pe lânga capitala Kiev, amenintata de mai multe zile, zonele din partea de vest, relativ ferite de lupte pâna în prezent, au început sa fie vizate de rachetele Rusiei. Partea occidentala nu mai este deci în siguranta, arata autorii raportului, care prezinta mai multe scenarii potentiale.
Astfel, armata Rusiei ar urma sa-si intensifice operatiunile ofensive în Ucraina, dar si în zona de comunicare. Nu este clar deocamdata daca degradarea actuala a liniilor de comunicatie în Ucraina este datorata vointei partii rusesti sau este o consecinta a razboiului. Dar fortele lui Vladimir Putin ar urma sa taie comunicatiile, pentru a slabi capacitatile ucrainene. De la începutul invaziei s-a constatat de asemenea o multiplicare a atacurilor cibernetice, ceea ce îngrijoreaza observatorii.
Raportul subliniaza de asemenea temerea ca Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, în special într-un oras unde militarii rusi s-ar confrunta cu dificultati. Totusi, raportul îndeparteaza posibilitatea ca centrala nucleara de la Cernobîl sa fie vizata pentru a provoca un accident nuclear, deoarece Rusia ar avea si ea multe de pierdut: un astfel de incident ar avea un impact negativ inclusiv în Rusia si ar face inutilizabile terenuri agricole de care Rusia va avea nevoie în viitor.
Riscul unor noi invazii
Potrivit autorilor acestei note, singura pârghie reala de putere asupra lui Vladimir Putin ar putea veni din interiorul Rusiei. Daca este putin probabil ca cercul intim al presedintelui sa se întoarca împotriva lui, pe fondul sanctiunilor occidentale, fisuri s-ar putea forma în cercul secund al puterii. Este însa dificil ca vestul sa se bazeze pe acest aspect.
Pe de alta parte, în lipsa unei interventii militare directe împotriva Rusiei, tarile membre NATO ar putea iesi slabite din aceasta criza. Vladimir Putin si-a testat limitele, invadând Ucraina, si a vazut ca nu întâmpina o rezistenta directa. Dupa Ucraina, ar putea deci sa încerce sa atace alte natiuni precum Georgia, Moldova sau tarile baltice, si asta într-un interval de un an.
Apropiat al lui Putin: „Operatiunea“ în Ucraina, mai grea decât era asteptat
Pe de alta parte, unul dintre cei mai apropiati aliati ai presedintelui rus Vladimir Putin a declarat ca operatiunea din Ucraina nu se desfasoara pe cât de repede ar fi dorit Kremlinul, aceasta fiind cea mai importanta recunoastere publica de pâna acum a Moscovei ca lucrurile nu se deruleaza conform planului sau.
În timpul unei slujbe religioase oficiate duminica de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, seful Garzii Nationale a Federatiei Ruse, Viktor Zolotov, a pus faptul ca operatiunea rusa se desfasoara mai încet decât era asteptat pe seama fortelor ucrainene de extrema dreapta, o acuzatie formulata în repetate rânduri de oficialii rusi.
Afirmatiile lui Zolotov par sa fie în contradictie cu o declaratie de vineri a ministrului rus al apararii Serghei Soigu, care i-a spus lui Vladimir Putin ca „totul se deruleaza conform planului“. „As spune ca, da, nu totul se deruleaza atât de repede dupa cum ne-am dori“, a spus Zolotov, în declaratii publicate pe site-ul Garzii Nationale. „Însa noi ne îndreptam spre obiectivele noastre pas cu pas si victoria va fi de partea noastra, iar aceasta icoana va proteja armata rusa si va accelera victoria noastra“, a mai spus Zolotov în timpul slujbei.
Viktor Zolotov este un important oficial rus în domeniul securitatii, care a condus odata garda personala a lui Vladimir Putin. În prezent, el este seful Garzii Nationale, un fel de forta militara interna care include politia antirevolta si alte forte. Garda Nationala este subordonata direct lui Putin si are forte desfasurate în Ucraina.
China, chemata de rusi în ajutor?
China a denuntat ieri o „dezinformare“ din partea SUA, dupa ce presa americana a relatat ca Moscova i-a cerut Beijingului ajutor militar si economic, ca raspuns la sanctiunile occidentale împotriva razboiului sau în Ucraina. „În ultimul timp, SUA raspândesc stiri false despre China“, a declarat un purtator de cuvânt al diplomatiei chineze, Zhao Lijian, în timpul unei conferinte de presa zilnice, întrebat despre informatiile publicate în The New York Times (NYT). „Este complet fals, este pura dezinformare. China si-a expus clar si consistent pozitia cu privire la criza din Ucraina. Jucam un rol constructiv si evaluam situatia în mod impartial si independent. A denigra pozitia Chinei nu este un lucru acceptabil“, a insistat el.
Cotidianul NYT a informat duminica aceasta ca Rusia a cerut ajutor economic si militar Chinei pentru a continua razboiul în Ucraina si a ocoli sanctiunile occidentale, într-un moment în care Washingtonul a avertizat Beijingul sa nu acorde asistenta Moscovei. Potrivit publicatiei americane, care citeaza responsabili sub protectia anonimatului, Rusia a cerut Chinei sa îi furnizeze echipament militar pentru razboi si ajutor economic în efortul de a depasi sanctiunile internationale. Acesti responsabili nu au precizat natura exacta a ajutorului solicitat, nici daca China a raspuns.
De la începutul invaziei de la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate prieteniei cu Moscova, s-a abtinut sa îl îndemne pe presedintele rus Vladimir Putin sa-si retraga trupele din Ucraina.