Industria noastra de aparare nu s-a prea putut lauda în ultimul timp cu performante economico-financiare iesite din comun. Si-a spus cuvântul în aceasta privinta, parca neglijând intentionat standardele NATO si ale UE, nealocarea de fonduri suficiente pentru retehnologizarea si modernizarea fluxurilor de productie. Practica adoptarii de masuri prin interventii guvernamentale spre a se preveni blocajele ori chiar falimentul unor companii din acest sector este îndelungata. Mereu s-a invocat interesul strategic al statului român în aceasta directie, dar si contextul regional geopolitic. Anul acesta avem un nou argument. Evident, e vorba de conflictul ruso-ucrainean… Dar ratiuni ce tin de acelasi conflict fac sa apara necesitatea si a unei alte alocari bugetare semnificative proiectata de Guvern. Aceasta ar urma sa acopere valoric unele masuri de protectie sociala a personalului companiilor afectate de agresiunea militara a Federatiei Ruse împotriva Ucrainei, care genereaza suspendarea contractelor individuale de munca.
Masurile guvernamentale ce vizeaza prevenirea blocajelor ori chiar a falimentulului unor companii din sectorul de aparare sunt binecunoscute. Este extrem de clar, orice astfel de interventie presupune efort bugetar: neîncasare de venituri atunci când se dispune anularea obligatiilor fiscale a unor asemenea operatori economici, sau crestere de cheltuieli când se decide suportarea de la buget a salariilor pentru perioada lipsei contractelor/comenzilor. În timp, la operatorii economici la care statul este actionar integral/majoritar, s-a aprobat si conversia în actiuni a obligatiilor fiscale administrate de ANAF ori a celor administrate de Fondul de risc.
Conditia era ca acestia sa produca/comercializeze produse exclusiv destinate scopurilor militare. Tehnic vorbind, sunt si alte conditii. Si anume, ca respectivii operatori sa fie autorizati si înscrisi în ”registrul unic al operatorilor economici si al capacitatilor de productie si/sau servicii pentru aparare”, sa detina capacitati cuprinse în Planul de mobilizare a economiei nationale pentru aparare (cf. Legii nr. 477/2003 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare, rep.), sa actualizeze anual Inventarul capacitatilor de productie pentru aparare, sa mentina capacitatile aprobate etc. În ultimii ani, scutirile si alte facilitati de ordin fiscal în favoarea sectorului amintit au fost de ordinul sutelor de milioane de lei. Ba, chiar, în 2014, prin OUG, au fost anulate obligatii fiscale în suma de 1,1 mld. lei. Interesul esential de siguranta a cântarit mai greu în fata argumentelor ”contra”.
Mai mult, s-a sperat si în faptul ca pastrând liniile de productie militara, nu numai ca s-ar satisface nevoile pentru ”intern”, dar prin dezvoltarea exporturilor s-ar asigura amortizarea costurilor înglobate. E adevarat, pâna la decizia diminuarii arieratelor pe seama bugetului de stat, s-au încercat si alte formule. Între acestea, vânzarea si/sau darea în plata a unor active, în contul datoriilor înregistrate, sau constituirea de parcuri industriale. Ultima interventie propusa de Executiv pe acesta linie (Proiect de OUG care vizeaza anularea de datorii cifrate la 121,1 mil. lei, https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/OUG-arierate-aparare.pdf) devine practic indiscutabila, data fiind proximitatea unor confruntari armate fata de teritoriul national. Evident, e vorba de conflictul ruso-ucrainean.
Balonul de oxigen financiar pentru zece societati din industria apararii, având capital majoritar de stat, este dat de stingerea prin anulare a unei mari parti din datoriile catre bugetul statului, acumulate pâna la 31 martie 2022. Respectivele datorii se refera la impozite, taxe, contributii sociale, dar si la accesoriile lor (penalitati, dobânzi de întârziere etc.), excluzându-se însa obligatiile de plata cu retinere la sursa. Subiectii beneficiari, profilati pe productia de armament, munitii si material de razboi, nu mai constituie demult un secret. Acestia sunt: Uzinele Mecanice de la Bucuresti, Plopeni si Sadu, Fabricile de la Fagaras (Pulberi) si Cugir (Arme), Automecanica Moreni, Metrom, Tohan SA, Pirochim Victoria si Carfil. Dar ratiuni ce tin de conflictul militar ruso-ucrainean fac sa apara si necesitatea unei alte alocari bugetare semnificative proiectata de Guverm. Aceasta ar urma sa acopere valoric unele masuri de protectie sociala a angajatilor în contextul actualei crize din Ucraina, Federatia Rusa si Belarus.
În principal, în discutie intra personalul companiilor afectate total sau partial de agresiunea militara a Federatiei Ruse împotriva Ucrainei, care genereaza necesitatea suspendarii contractele individuale de munca. Dar iata ce îsi propune sa reglementeze OUG în cauza (Proiect): ”(i) – Acordarea unei indemnizatii de 75- din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 75- din câstigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (…), salariatilor care au contractele individuale de munca suspendate temporar din initiativa angajatorilor; (ii) – Suportarea indemnizatiei din bugetul asigurarilor pentru somaj si acordarea acesteia începând cu data intrarii în vigoare a prezentei OUG si pâna la data de 31 decembrie 2022 pentru salariatii angajatorilor afectati în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuarii de tranzactii (…), precum si pentru salariatii angajatorilor supusi sanctiunilor internationale si care au instituite masuri restrictive (…); (iii) – Posibilitatea ca salariatii angajatorilor care înregistreaza o diminuare a încasarilor cu un procent de minimum 20- fata de veniturile realizate în luna ianuarie 2022 sau fata de veniturile realizate în luna similara a anului 2021 raportat la luna pentru care se solicita indemnizatia, sau care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de presedintele ANAF, sa poata beneficia de indemnizatia respectiva.” (https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_somaj_tehnic_Ucraina_Fed_Rusa_Belarus_23032022.pdf). Aplicarea acestor masuri face ca doar în acest an sa scoatem din trezorerie suma de 717,3 mil. lei. Lucrurile sunt explicabile, pentru ca dupa calculele Guvernului, numarul de angajati pentru care exista riscul pierderii locului de munca se apropie de 30 mii pers. Acestia provin din industrii precum cea metalurgica, auto ori a mobilei, plus din ceea ce înseamna lanturile valorice pe orizontala.
În conditiile prelungirii starii conflictuale, socurile bugetare s-ar amplifica în masura greu predictibila. Nu ne putem imagina în actuala conjunctura, când au explodat preturile la energie, gaz si combustibili, cât timp si ce nivel de costuri necesita doar gasirea altor furnizori pentru materii prime (adica, în afara Ucrainei, Federatiei Ruse si Belarusului). Ca sa nu vorbim si de faptul ca în raport cu respectivele tari aveam si unele exporturi, care tindeau catre 2 mld. USD/an.