Bilantul atentatului sinucigas comis în Pakistan la un miting politic, cu câteva luni înaintea unor alegeri – revendicat de catre gruparea Statul Islamic (SI) – creste la 54 de morti, inclusiv 23 de minori, relateaza AFP.
Aproximativ 400 de simpatizanti ai Partidului Jamiat Ulema-e-Islam (JUI-F, religios, conservator), aliat al sefului coalitiei guvernamentale, participau la începutul începutul unor discursuri, în momentul în care atacatorul s-a detonat în apropierea scenei.
Un oficial de rang înalt de la Departamentul luptei împotriva terorismului (CDT), Shaukat Abbas, a declarat AFP ca au fost ucise 54 de persoane – dintre care 23 erau în vârsta de mai putin de 18 ani.
Peste 100 de persoane au fost ranite. ”Am trait scene teribile: corpuri fara viata împrastiate pe jos, în timp ce oameni tipau dupa ajutor”, declara AFP Fazal Aman, care se afla în apropierea locului exploziei.
Atentatul a avut loc în orasul Khar, în districtul Bajaur (nord-vest), la 45 de kilometri de frontiera cu Afganistanul.
Luni, Statul Islamic a revendicat atentatul.
”Un kamikaze din Statul Islamic si-a detonat vesta exploziva în mijlocul multimii, la Khar”, anunta într-un comunicat organul de propaganda al gruparii jihadiste, Amaq.
Sectiunea locala a SI a luat deja ca tinta adunari si lideri JUI-F.
Luni, încaltaminte si bonete de rugaciune patate de sânge zaceau în continuare pe jos, dar si suruburi de otel si bile de rulmenti provenind din vesta purtata de catre autorul atentatului.
Fâsii de carne umana se aflau pe jos la 30 de metri de locul unde atacatorul kamikaze si-a detonat dispozitivul exploziv.
Mii de oameni au asistat luni la primele funeralii, ale unui numar de doi veri, în vârsta de 16 si 17 ani.
”Nu a fost usor sa ridicam cele doua sicrie. Aceasta tragedie ne-a distrus familia”, declara Najib Ullah, fratele unuia dintre baieti.
Acest atentat alimenteaza temeri cu privire la o perioada electorala sângeroasa în Pakistan, în care are loc o grava criza politica dupa înlaturarea premierului Imran Khan din post, în aprilie 2022.
Guvernul pakistanez urmeaza sa fie dizolvat peste doua saptamâni, iar alegeri sunt prevazute la mijlocul lui noiembrie.
Liderul JUI-F, Fazlur Rehman, un fundamentalist islamist care a promovat în ultimii ani aplicarea shariei (legea islamica), încearca sa se arate mai moderat si sa forjeze o alianta cu rivali laici.
În trecut, el a facilitat negocieri între Guvern si talibani pakistanezi din cadrul Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare distincta de talibanii afgani, dar cu aceeasi ideologie islamista.
Anul trecut, SI a anuntat ca se afla la originea unor atacuri vizând locuri ale unor eruditi religiosi afiliati acestui partid, care dispune de o vasta retea de moschei si scoli coranice în nordul si vestul Pakistanului.
SI acuza JUI-F de ipocrizie, din cauza ca a sustinut guverne succesive si armata pakistaneza.
În pofida capacitatii de a mobiliza zeci de mii de elevi religiosi, JUI-F nu a adunat niciodata o sustinere suficienta pentru a conduce singur, însa este un aliat-cheie în formarea oricarei coalitii.
”Este important sa ne întrebam de ce activisti ai unui partid politic cu tendinte religioase au putut sa faca obiectul unei violente atât de bestiale”, subliniaza într-un editorial, luni, cotidianul Dawn.
”Indiferent care este viziunea ultraconservatoare asupra lumii a JUI-F, partidul a ales sa participe la alegeri si sa actioneze în cadrul parametrilor stabiliti de Constitutia pakistaneza”.
”Statul nu si-a asumat responsabilitatile. Cred ca statul a esuat, indiferent ce Guvern e la putere”, declara un conducator local al JUI-F, Shams uz Zaman, dupa atentat.
Explozia este ”o tentativa de slabire a democratiei”, a reactionat o purtatoare de cuvânt a sefului doplomatiei Uniunii Europene (UE) Joseph Borrell.
Atacurile în Pakistan s-au multiplicat dupa preluarea puterii în Afganistan de catre talibani, în august 2021, si dupa sfârsitul unui armistitiu, în noiembrie, între gruparea talibana palistaneza Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP) si Guvernul pakistanez.