Peste 5 miliarde de oameni – aproximativ 63- din populatia planetei – ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un razboi nuclear între SUA si Rusia, conform unui nou studiu americani publicat saptamâna trecuta în jurnalul Nature Food, informeaza Live Science.
Conform cercetatorilor, un conflict real ar genera incendii pe portiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenusa, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90- a productiei mondiale de calorii.
Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se afla China, cu 350. India si Pakistan dispun de 160 si respectiv 165 de focoase.
Un razboi nuclear la scara larga “ar produce o serie de schimbari climatice fara precedent în istoria omenirii”, sustine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. “În cazul unui razboi nuclear ruso-american, mai multi oameni ar muri de foame în India si Pakistan decât în tarile implicate direct în conflict”, a adaugat el.
Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oras sunt cunoscute dupa bombardamentul atomic american asupra orasului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singura bomba atomica a ucis un numar de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de 5 luni dupa detonarea sa. Pierderile materiale au fost si ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de cladiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.
Umbrele oamenilor vaporizati
Marturiile a sase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey si publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajata de explozia nucleara a parut ca un flash orbitor si complet mut, la fel de stralucitor ca si Soarele. Apoi a lovit unda de soc, care a distrus totul în calea ei, maturând cadavre omenesti sub cladirile rasturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizati instant, au ramas pe pereti si pe asfalt, iar putinii supravietuitori din apropierea exploziei au aparut goi, cu pilea desprinsa de pe trup de caldura degajata în explozie, ratacind nauci pe strazile orasului ruinat pâna si-au gasit si ei moartea.
Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor doua orase japoneze martir, Hiroshima si Nagasaki, au aparut înca din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reactiei de fisiune nucleara, ce confera uriasa putere a acestui tip de armament, s-au raspândit în întreaga zona. La Hiroshima si Nagasaki, (care a fost bombardat 3 zile mai târziu) a crescut foarte mult numarul de îmbolnaviri oncologice, cataracte si alte afectiuni grave, situatie care a continuat timp de mai multi ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor.
A fost nevoie însa sa treaca aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de stiinta sa înceapa sa înteleaga si sa dezbata despre cel mai letal si înfricosator efect al unui razboi nuclear – asa-numita “iarna nucleara”. În acest scenariu apocaliptic, praful, cenusa si fumul radioactiv ajung în atmosfera de unde blocheaza o parte din lumina solara. Temperaturile încep sa scada si recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globala care poate face miliarde de victime.
Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a sustine viata, cercetatorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a sase potentiale scenarii de razboi nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleara limitata între India si Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane si 47 milioane de tone de funingine si cenusa, în functie de numarul de atacuri nucleare dintre cele doua tari. Cel de-al saselea scenariu analizeaza efectele unui razboi nuclear total între SUA si Rusia, care ar împinge în atmosfera 150 de milioane de tone de cenusa si funingine.
Cercetatorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului National pentru Cercetari Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predictie care simuleaza schimbarile aparute în nivelul radiatiei solare ce ajunge pâna la suprafata Terrei dar si schimbarile de temperatura si precipitatii. Datele obtinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu si pentru pescuit.
Pornind de la premisa ca tranzactiile comerciale internationale se opresc în acest caz, cercetatorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum si numarul de oameni care ar muri de foame.
Conform concluziilor, în cazul unui razboi nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafata planetei ar scadea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenta de temperatura dintre perioada prezenta si ultima epoca de gheata) si 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparatie, în cel mai grav scenariu al unei confruntari nucleare între India si Pakistan, productia globala de calorii alimentare ar scadea cu 50-, rezultând 2 miliarde de morti prin înfometare.
Cel mai puternic afectate regiuni ar fi tarile mari importatoare de alimente din Africa si Orientul Mijlociu. Australia si Noua Zeelanda ar face fata cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordica si bazându-se pe recolte de grâu ce pot creste în conditii mai reci de clima.
“Cel mai important lucru de stiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosfera”, a comentat si celalalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de stiinte atmosferice la Laboratorul pentru Fizica Atmosferica si Spatiala, care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de “iarna nucleara”. “Energia eliberata de incendiile izbucnite dupa exploziile nucleare este de 100 pâna la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosfera nu ploua. Deci daca o cantitate atât de mare de fum ajunge pâna acolo, va ramâne acolo ani la rând”, a avertizat el.