Capusele, o prada usoara pentru furnici, pot detecta apropierea acestora datorita unor semnale chimice, potrivit unui studiu publicat miercuri, care sugereaza ca aceleasi semnale ar putea fi folosite la om ca un repelent pentru aceasta insecta, dintre care unele specii sunt vectori ai unor maladii, precum boala Lyme, informeaza AFP.
În Statele Unite, Ixodes scapularis, cunoscuta si sub numele de capusa cerbului, foloseste acest animal pentru a se hrani cu sângele sau. În absenta cerbilor, ea se ataseaza de oamenii care trec prin zona. Cu riscul de a le transmite, printre agentii patogeni pe care îi transporta, pe cel al bolii Lyme, ale carei simptome variaza de la o simpla mâncarime pâna la tulburari neurologice.
În Europa, Ixodes ricinus, o verisoara a ei, joaca rolul de vector al acestui agent patogen.
În ambele cazuri, insecta prefera un habitat format din tufisuri sau arbori cu frunzis înalt care sa o protejeze de soare. Însa ea împarte acest habitat cu alte specii, inclusiv cu unul dintre pradatorii sai, furnica.
Aceasta din urma foloseste un arsenal de semnale chimice pentru a-si coordona apararea cuibului sau pentru a aduna hrana. Semnale pe care paianjenii si albinele le pot recunoaste pentru a-i ajuta sa evite întâlnirile periculoase. Dar capusele?
Nu se stia nimic despre acest lucru pâna la un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Simon Fraser din Canada, publicat miercuri în Royal Society Open Science.
Ei au emis ipoteza ca o specie comuna de furnica din Canada, Formica oreas, emite o combinatie între veninul sau obisnuit – acidul formic – si feromonii care îi marcheaza teritoriul, ca un semnal de alarma.
Si ca o capusa a fost capabila sa detecteze aceste semnale, care sunt foarte puternice în apropierea cuibului de furnici, potrivit studiului.
Cercetatorii si-au testat ipoteza plasând capuse într-un mic recipient prevazut cu doua tuneluri scurte, fiecare ducând la un alt recipient, a carui podea, facuta din hârtie de filtru, era neutra pe o parte si îmbibata cu semnale chimice de la furnici pe cealalta parte.
Capusele au reactionat puternic la combinatia de venin si feromoni, la fel ca si la versiunile lor artificiale. Cu toate acestea, efectul fiecarei componente luate separat nu a fost concludent.
Cercetatorii nu exclud posibilitatea ca speciile de capuse sa detecteze si alte semnale chimice emise de furnici, cum ar fi cel al glandelor mandibulare. Astfel de semnale sunt folosite de alte specii de furnici pentru a-si alerta semenii, iar unii dintre compusii lor organici se gasesc în uleiurile esentiale folosite ca repelent pentru capuse.
Oamenii de stiinta de la Universitatea Simon Fraser ar dori, prin urmare, sa testeze o combinatie a tuturor acestor ingrediente ca un repelent ce ar putea fi folosit de oameni împotriva capuselor. AGERPRES