Ucraina, dar si Republica Moldova au fost luate din nou în calcul de revista The Economist pentru a fi desemnate „tara anului 2023” într-un an marcat de razboaie si derive autoritariste, însa în cele din urma, alegerea jurnalistilor s-a oprit asupra unei tari care a dovedit ca se pot câstiga alegeri si fara demersuri populiste, ba chiar cu reforme economice dure si sensibile.
„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit razboaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe tari oamenii puternici au încalcat legile si au îngradit libertatile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual „tara anului”. Daca premiul nostru ar fi fost pentru rezistenta oamenilor obisnuiti în fata ororii, ar fi existat o multime de candidati, de la palestinienii si israelienii în conflictul lor acerb pâna la sudanezii care fug în timp ce tara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început sa desemnam tara anului, în 2013, am cautat sa recunoastem ceva diferit: locul care s-a îmbunatatit cel mai mult”, explica The Economist.
„Cautarea unui punct luminos într-o lume sumbra i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru sa dispere si sa propuna Barbie Land, utopia roz fictiva a unui blockbuster de la Hollywood”, noteaza publicatia, cu umor. „Dar, în viata reala, exista doua seturi de tari care merita sa fie recunoscute în 2023”, arata The Economist.
MOLDOVA SI UCRAINA AU REZISTAT INTIMIDARII DIN PARTEA VECINILOR AUTOCRATI
Prima categorie se refera la „locuri care au rezistat intimidarilor din partea vecinilor autocrati” si aici publicatia include Ucraina – tara premiata anul trecut – si Moldova, care fusese desemnata „tara anului” în 2021.
„Nu se poate spune ca viata în Ucraina s-a îmbunatatit, dar tara si-a continuat cu curaj lupta sa împotriva masinariei de razboi a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitari din partea sustinatorilor sai occidentali. Moldova a rezistat intimidarii rusesti. Finlanda s-a alaturat aliantei NATO si Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de tari si-au pastrat cumpatul în fata agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine si-a aparat granitele maritime si legea marii împotriva unor nave chinezesti mult mai mari. În august, Japonia si Coreea de Sud au lasat deoparte nemultumirile lor istorice pentru a-si aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populatie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigura populatia împotriva schimbarilor climatice si include o garantie de securitate pentru a preveni caderea sub controlul Chinei” – mentioneaza The Economist.
TARI CARE SI-AU APARAT DEMOCRATIA LA ELE ACASA
Cel de-al doilea grup de tari luat în calcul sunt cele care au aparat democratia sau valorile liberale la ele acasa, iar aici The Economist mentioneaza „Liberia, o tara fragila si marcata de razboi, care a reusit un transfer pasnic de putere. La fel a facut si Timorul de Est, care si-a mentinut reputatia de a respecta drepturile omului si o presa libera. În unele tari de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda si Turcia, speranta a pâlpâit în timp ce opozitia a facut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.
De asemenea, scrie The Economist, trei tari se remarca prin faptul ca s-au întors la moderatie dupa ce au încercat latura extremista. Brazilia a învestit un presedinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, dupa patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a raspândit teorii ale conspiratiei ce au provocat diviziuni, a rasfatat politistii care apasa usor pe tragaci, a sprijinit fermierii care torpileaza padurile tropicale, a refuzat sa accepte înfrângerea electorala si si-a încurajat adeptii sa încerce o insurectie. „Totusi, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl Putin si de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, noteaza The Economist.
UN CANDIDAT PUTERNIC PENTRU ANUL VIITOR
Si Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arata publicatia. „Economia sa a rezistat socului razboiului din vecinatate; a continuat sa gazduiasca aproape 1 milion de refugiati ucraineni; iar pentru a descuraja Rusia, si-a majorat cheltuielile pentru aparare la peste 3- din PIB, oferind colegilor sai zgârciti din NATO un exemplu de urmat. Cea mai mare problema a tarii a fost dominatia partidului populist-nationalist Lege si Justitie (PiS), care a condus guvernul în ultimii opt ani, erodând independenta instantelor, umplând mass-media de stat cu lachei si alimentând capitalismul de cumetrie. În octombrie, alegatorii au renuntat la PiS în favoarea unei serii de partide de opozitie. Este înca devreme pentru noul guvern de coalitie, condus de Donald Tusk, un centrist veteran, dar daca acesta va reusi sa repare daunele provocate de PiS institutiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”, promite The Economist.
SI CÂSTIGATORUL DIN 2023 ESTE…
În final, publicatia dezvaluie si argumenteaza câstigatorul premiului „tara anului” în 2023: Grecia. În urma cu zece ani, era paralizata de o criza a datoriilor si ridiculizata pe Wall Street. Veniturile scazusera, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga si de dreapta faceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China si, mai târziu, a vândut principalul sau port, Pireu, unei firme chineze.Astazi, Grecia este departe de a fi perfecta. Un accident feroviar din februarie a scos la iveala coruptia si infrastructura de proasta calitate; un scandal privind interceptarile telefonice si maltratarea migrantilor au sugerat ca libertatile civile pot fi îmbunatatite, reaminteste The Economist.
„Dar, dupa ani de restructurare dureroasa, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogata în 2023. Guvernul sau de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externa este pro-americana, pro-UE si prudenta fata de Rusia. Grecia arata ca, din pragul colapsului, este posibil sa se adopte reforme economice dure si sensibile, sa se reconstruiasca contractul social, sa se dea dovada de patriotism retinut – si totusi sa se câstige alegerile”, arata The Economist.
„În conditiile în care jumatate din lume urmeaza sa voteze în 2024, democratii de pretutindeni ar trebui sa fie atenti”, conchide prestigioasa revista economica.