Toate solutiile pe care le-am prezentat de-a lungul ultimilor doi ani pentru Iasi, fie ca se refera la domenii precum educatia, traficul, transportul public ori asigurarea necesarului de energie termica din surse regenerabile mi-au dat ocazia de a ma consulta îndelung cu specialisti si de studia modelele de buna practica din strainatate sau din tara. Pentru ca ideea de a avea o comunitate mai bine gestionata si mai bine dezvoltata nu vine din imaginatie, ci din exemple pe care le vedem puse în practica în Vestul Europei sau chiar în interiorul granitelor noastre. Iar acest întreg proces mi-a prilejuit o revelatie pe care vreau sa o împartasesc aici: înainte de a deveni orase-model, si cele mai dezvoltate aglomerari urbane, în functie de marime, au trecut cam prin aceleasi provocari, dar au iesit la liman prin decizii curajoase si prin proiecte de dezvoltare bine întocmite, care puse în practica au dus la transformarile spectaculoase din prezent.
Orasele, în special orasele-magnet, fie ca sunt Capitale de tara sau de regiune, au o viata a lor care se manifesta independent de ideologie sau de conducatorii de la un anumit moment. Exemplul Iasului este concludent din acest punct de vedere: un oras minunat, în continua expansiune, care reuseste sa se plaseze între marile centre urbane ale României, chiar daca are dintotdeauna dupa 1989 unele dintre cele mai dezastruoase administratii. Fie ca vorbim despre mostenirea culturala incontestabila, de universitatile care atrag minti sclipitoare din întreaga regiune, de medicii extraordinari, de dascalii cu har din învatamântul preuniversitar sau de tot mai dinamicul mediu de business – toate sunt elemente care slefuiesc o identitate. Numai ca întotdeauna dezvoltarea aduce cu sine provocari foarte mari, iar aici diferenta dintre un trai excelent si unul haotic, cu ore în sir petrecute în trafic o poate face doar o administratie preocupata si de orasul de mâine si cel de peste câteva decenii.
Poate ati vazut imaginile cu orasul Amsterdam din anii ’70, întesat de masini, unul în care oamenii îsi petreceau ore bune bara la bara. Astazi întreaga Europa recunoaste Capitala Olandei drept un model de tranzitie sustenabila spre sistemele de transport public si cel individual cu bicicleta. Nimeni nu se mai gândeste azi sa intre cu masina în centrul Amsterdamului (desi este posibil, contra unor taxe astronomice). Turistii sau chiar olandezii veniti din alte localitati sunt încurajati sa foloseasca una dintre parcarile din marginile orasului, iar în schimbul taxei de parcare primesc si reducere ori chiar gratuitate pe transportul public. Care transport public functioneaza ireprosabil si este prima alegere pentru mobilitate. În afara de bicicleta, desigur.
Nici un oras din România nu este înca acolo, la nivelul Amsterdamului, dar nici nu vorbim despre SF. Nici Amsterdamul nu a fost dintotdeauna asa, si a trecut prin aceleasi cazne prin care trecem noi astazi în Iasi si în multe alte orase din România. Important este însa sa facem ceva pentru a ne face în mod real viata mai buna si a nu mai petrece atât de mult timp în masini. Stând, la propriu, nu deplasându-ne.
Solutiile exista, sunt la îndemâna si au nevoie, pentru a fi implementate, de doar câtiva ani: fie ca vorbim despre schimbarea radicala la fata a transportului public si instalarea gratuitatii acestuia pentru toti iesenii, despre construirea celor trei hub-uri scolare în capetele de oras sau de cele noi patru scoli din patru cartiere ale Iasului, despre transformarea unui sistem falimentar de termoficare într-o sursa de venit pentru oras prin producerea de energie verde (le gasiti pe toate explicate, pe larg, pe site-ul meu: https://mariusbodea.ro/).
Marius BODEA
Senator USR de Iasi
Secretar al Comisiei de Transport si Infrastructura a Senatului