Sud-Estul României se situeaza pe locul 234 din cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivitatii regionale (ICR), o versiune complet revizuita a unui instrument deja consacrat care masoara diferite dimensiuni ale competitivitatii pentru toate regiunile UE, publicat luni de Comisia Europeana.
Pe locul 233 din cele 234 regiuni ale UE se situeaza regiunea de Nord-Est a României, cu un scor de 46,6 puncte fata de o medie de 100 la nivelul UE. Un scor mai slab are doar regiunea de Sud-Est a României, cu 44,9 puncte.
La polul opus, regiunile Utrecht si Zuid-Holland, ambele din Tarile de Jos, precum si regiunea capitalei franceze Île-de-France sunt cele mai competitive din UE, cu scoruri de 150,9 puncte, respectiv 144,1 puncte si 142,8 puncte.
„Competitivitatea teritoriala reprezinta capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atragator si sustenabil în care întreprinderile si rezidentii sa locuiasca si sa îsi desfasoare activitatea. Acest indice revizuit ne ofera o perspectiva mai aprofundata asupra diferitelor niveluri de competitivitate ale regiunilor UE si este un instrument pretios pentru o mai buna elaborare a politicilor. El ne va permite sa elaboram politici mai bune, care pot oferi conditii de viata atractive si sustenabile pentru cetatenii din regiunile Europei”, a declarat comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira.
Potrivit executivului comunitar, între editia din 2016 a indicelui si cea din 2022, competitivitatea regionala s-a îmbunatatit în regiunile mai putin dezvoltate, în timp ce performanta regiunilor de tranzitie a fost mai eterogena. Regiunile mai dezvoltate continua sa aiba cele mai bune performante.
Toate regiunile din statele membre din estul UE si-au îmbunatatit performanta între editia din 2016 si cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezinta la rândul lor niveluri relativ scazute de competitivitate, performantele au fost inegale. Între editiile din 2019 si 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat sa recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croatia, Ungaria, Polonia si Slovenia. Cu toate acestea, anumite parti din Cehia, România, Slovacia si Bulgaria s-au îndepartat si mai mult de media UE.
De asemenea, regiunile capitalelor sunt cele mai competitive în toate statele membre, cu exceptia Germaniei, a Italiei si a Tarilor de Jos. Decalajul fata de celelalte regiuni poate fi mare si este deosebit de ridicat în Franta, România si Slovacia.
Tarile mai competitive tind sa aiba un decalaj mai mic între regiunea capitalei si celelalte regiuni. Acest lucru subliniaza faptul ca politicile si investitiile publice ar trebui sa promoveze convergenta ascendenta, care ajuta regiunile mai putin competitive sa îsi îmbunatateasca performanta si sa recupereze decalajul, garantând totodata ca regiunile cele mai competitive continua sa prospere.
În regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. În aceste regiuni, femeile beneficiaza de conditii-cadru mai bune, putând asadar sa obtina rezultate mai bune, si exista un numar mai mic de femei tinere care nu sunt încadrate profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare (rate NEET). Totodata, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspetii absolventi, carora le este mai usor sa îsi gaseasca un loc de munca acolo.
Rezultatele ICR 2.0 arata ca regiunile UE au înca nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru a-si îmbunatati competitivitatea si pentru a reduce decalajele dintre ele. Politica de coeziune este principala politica de investitii a UE menita sa sprijine regiunile în domenii precum crearea de locuri de munca, competitivitatea întreprinderilor, cresterea economica, dezvoltarea durabila si îmbunatatirea calitatii vietii cetatenilor.
Lansat în 2010 si publicat o data la trei ani, ICR permite regiunilor UE sa îsi monitorizeze si sa îsi evalueze evolutia în timp si în comparatie cu alte regiuni. Acesta este un instrument important care ofera o perspectiva europeana asupra competitivitatii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Editia din 2022 a ICR utilizeaza o metodologie complet revizuita si recalculeaza cele doua editii anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: „De baza”, „Eficienta” si „Inovare” si din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivitatii: „Institutii”, „Stabilitate macroeconomica”, „Infrastructuri”, „Sanatate”, „Educatie de baza”, „Învatamânt superior, formare si învatare pe tot parcursul vietii”, „Eficienta pietei muncii”, „Dimensiunea pietei”, „Maturitate tehnologica”, „Sofisticarea întreprinderilor” si „Inovare”. AGERPRES