Desi traditiile de Craciun variaza de la o tara la alta, perioada sarbatorilor de iarna are cel putin un element comun valabil în întreaga lume: ofera prilejul oamenilor sa se reuneasca cu cei dragi. În România, sunt pastrate an de an mai multe obiceiuri. Colindul, bradul împodobit sau mesele bogate sunt nelipsite în toate colturile tarii, în special la sat, acolo unde traditiile se pastreaza cel mai bine.
Ce se pune pe masa de Craciun
O alta traditie importanta este masa de Craciun. În data de 25 decembrie ia sfârsit postul Craciunului, care dureaza aproximativ sase saptamâni. În aceasta zi, oamenii se pot desfata cu bucatele traditionale de Craciun: toba, lebar, sarmale, caltabosi, colaci, cozonaci, pita, prajituri, salate, cârnati sau friptura. Carnea folosita pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspata, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: taierea porcului.
Mai merg românii la colindat?
Una dintre cele mai îndragite traditii de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de Craciun, colindatorii merg din casa în casa cu steaua în mâna si le vestesc oamenilor nasterea lui Iisus prin cântece si poezii. Se spune ca acela care nu le deschide poarta colindatorilor va avea parte de un an neroditor si de ghinioane în casa, cauzate de zgârcenia de care a dat dovada.
În Maramures, la colindat merg si adultii, nu numai copiii. Ei sunt primiti de gazde si cinstiti cu cozonac, sarmalute, preparate din carne de porc, colaci si vin. Colindatorii umbla din casa în casa cu „Steaua” si cu „Capra”, reprezentatii raspândite în numeroase zone din România, potrivit cartii „Traditii de Craciun” realizate de Centrul de Creatie, Arta si Traditie Bucuresti.
Ceva mai aparte si consacrat în zona Maramuresului este „Jocul Mosilor”, la originea caruia se crede ca au stat ceremoniile cu masti din noptile de priveghi, un ritual stravechi de cinstire a mortilor. Dupa ce au colindat toata noaptea, copiii si tinerii îsi iau bicele si ies pe ulitele satului. Cine le iese în cale este „croit” de biciul „mosilor”. „Mosii” maramureseni poarta, în general, o masca facuta din blana de cornute si bat la usile oamenilor pentru a-i speria si pentru a le ura un an mai bun.
În unele zone din Moldova, pe lânga colindatori ies pe ulitele satului cetele de mascati – „babe si mosnegi” care prin joc, gesturi si dialog transmit urari pentru anul care vine.
În Oltenia, vaile rasuna de Colinde în fiecare Ajun. Cel mai raspândit este „Steaua”, care se cânta, în general, în cete de câte patru. Fiecare membru are un rol: unul tine Steaua, altul este responsabil cu strânsul banilor, al nucilor si al covrigilor promisi, în vreme ce alti doi tin sacul si un ciomag, pentru a se apara de câini.
În Banat, în localitatile de pe Valea Almajului, colindatorii iau cu ei un bat din lemn de alun încrustat în coaja sau afumat la lumânare. Batul este lovit de podeaua casei pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind nasul, în folclorul românesc, cu el se alunga serpii, norii, spre a feri gospodaria de diavoli si a-i aduce prosperitate. Batrânii arunca în fata colindatorilor boabe de grâu si porumb. Oamenii cred ca daca vor amesteca boabele peste care au trecut colindatorii cu samânta pe care o vor pune în brazda vor avea parte de o recolta buna în anul care vine. În zona Dobrogei se gasesc si asa-numitii „mosoi”.
Acesti colindatori cu masti colorate au devenit o emblema pentru Luncavita, singura comuna din România în care se mai practica obiceiul. Colindatorii poarta masti pentru a simboliza prezenta spiritelor stramosesti care alunga raul din calea nasterii lui Iisus si vestesc un an mai îmbelsugat, cu liniste si bucurii. Mosoii se costumeaza într-un cojoc lung pâna în pamânt, întors pe dos, din blana de vulpe sau de iepure, masti facute din tartacute, coarne de berbec, panglici colorate, flori si margele colorate.
Bradul de Craciun
Desi traditiile Craciunului au fost îmbogatite de la an la an, împodobirea bradului a ramas una dintre cele mai iubite dintre ele, atât în mediul urban, cât si în mediul rural. Cei mici îl asteapta an de an pe Mos Craciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încarcata de cadouri pentru copiii cuminti, iar cu câteva zile înainte de Craciun se împodobeste bradul cu ornamente de culoare rosie sau verde. Obiceiul bradului de Craciun ar fi aparut în Germania, unde legenda spune ca Sfântul Bonifaciu a ordonat taierea stejarilor, venerati de pagâni. În cadere, stejarii au distrus toti copacii din preajma, mai putin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sarbatori si este împodobit în seara de Ajun.
Obiceiuri de Craciun în diverse parti ale lumii
Germania
”Christklots” reprezinta obiceiul de a arde un butuc toata noaptea de Craciun, care, conform traditiei, se crede ca ar apara casa de hoti si de nenorociri tot restul anului, noteaza volumul ”Cartea de Craciun”.
Elvetia
Butucul ars în noaptea dinspre 24 spre 25 decembrie este cunoscut sub numele de ”Bouche de Noel”. ”Samichlaus” (Mos Craciun) are întotdeauna si sarcina de a aduce bradul de Craciun, acest obicei fiind pastrat înca din 1775. O alta traditie a elvetienilor este ”Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani.
Anglia
În fiecare dintre cele patru duminici dinainte de nasterea lui Iisus se aprinde o lumânare, asezata într-o cutie. Un alt obicei vechi este si acela de a atârna ciorapi de semineu în asteptarea cadourilor, în casa se atârna vâsc, iar în jurul casei – crengute de brad. Celebra budinca englezeasca ”hackin” era pregatita, în secolul al XVII-lea, chiar în dimineata de Craciun si era stropita cu brandy si flambata la servire, precizeaza volumul amintit.
Italia
Craciunul începe cu opt zile înainte si este cunoscut sub denumirea de ”Novena”. Conform traditiei, exista obiceiul ca, înainte de Mos Craciun, sa vina Baba Cloanta (Befana), calare pe matura ei, care verifica atenta cine a fost cuminte si cine nu.
Suedia
Cea mai importanta zi este Ajunul Craciunului. O masa speciala este pregatita în acest scop – sunca, peste si fasole – prilej cu care rudele îsi ofera daruri. Mosul de pe aceste meleaguri este un pitic îmbracat în rosu, cu barba alba, mare amator de orez cu lapte, traditionala mâncare suedeza de Craciun. Copiii descopera surprizele de Craciun într-un sac îngropat adânc în zapada. Islanda Cu 13 zile înainte de Craciun, soseste primul dintre cei 13 Mos Craciun, el venind din munti si punând dulciuri în ghetutele copiilor, în vreme ce acestia dorm. A doua zi, vine al doilea Mos si tot asa pâna la 6 ianuarie.
Finlanda
Familiile se reunesc în Ajun, iar copiii asteapta sosirea lui Mos Craciun. Printre mâncarurile traditionale de Craciun se numara: sunca sau curcanul, cartofii, morcovii, pate de ficat, orezul fiert în lapte care contine o singura migdala. Persoana care manânca migdala se va casatori în anul ce urmeaza.
Grecia
Masa de Craciun are în mijloc o pâine traditionala, iar dupa ce familia manânca si merge la culcare, Mos Craciun lasa cadouri si dulciuri copiilor.
Polonia
Masa de Craciun începe dupa ce apare pe cer prima stea ”Gwiazdka” (”mica stea”), semn de cinstire a stelei de la Bethleem. Brazii de Craciun sunt împodobiti cu îngerasi, stelute si pasari, se mai arata în ”Cartea de Craciun”.
Rusia
Mos Craciun (”Babuska”) este însotit de Alba-ca-Zapada (”Snegurocika”), iar copiii primesc prajituri si jucarii, printre care celebrul set de papusi ”Matrioska”.
Ungaria
Masa festiva contine traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. SUA Cu cinci saptamâni înainte de Craciun, în fiecare duminica, americanii aprind câte o lumânare, fiecare reprezentând câte ceva. În seara Craciunului, toate acestea sunt reaprinse, pentru a sarbatori Nasterea Domnului. La masa se manânca friptura de curcan, iar specialitatea Craciunului este o prajitura cu fructe confiate.
Cuba
Cea mai importanta zi este Ajunul Craciunului, denumita ”nochebuena” (”Noaptea cea buna”). Masa traditionala consta în friptura de porc, fasole neagra cu orez si plante traditionale (Yuca) sub forma de piure.
Chile
Copiii si adultii confectioneaza sau cumpara mici figurine din lut, pe care le aseaza sub brad. Aceste figurine se numesc ”pasebre”. Mos Craciun (”Viejito Pascuero”) îsi alege si el câte o figurina de sub fiecare brad.
Japonia
Locuitorii celebreaza Craciunul cu lanterne, papusi si aranjamente florale si cu ”Jizo” (”Mos Craciun”).