Invadarea Ucrainei de catre Rusia a perturbat economiile si pietele din întreaga lume, de la preturile energiei si alimentelor pâna la bancile europene, actiunile pietelor emergente si moneda rusa, transmite Reuters.
Exista multe motive pentru care dolarul a dominat în ultimul an si unul este statutul sau de refugiu suprem în perioadele de incertitudine. Consecintele economice ale razboiului, care a lovit puternic valute precum euro, au ridicat dolarul.
DOLARUL CA REFUGIU SUPREM
Moneda americana a scazut de la maximele din septembrie, dar este înca în crestere cu 8- fata de un cos de valute de când a început conflictul.
Impactul asupra altor active de refugiu, cum ar fi obligatiunile guvernamentale, este însa complicat. Da, preturile obligatiunilor din SUA si Europa au crescut în zilele urmatoare invaziei Rusiei, deoarece investitorii cautau siguranta în active de calitate superioara. Dar acestea au scazut în scurt timp, iar randamentele au urcatut în timp ce razboiul a declansat un soc energetic si inflatia s-a accentuat, în timp ce bancile centrale au raspuns cu majorari agresive ale dobânzilor.
Randamentul obligatiunilor Germaniei pe 10 ani, de referinta, a crescut la 2,4- de la doar 0,2- la 23 februarie 2022.
PRETURILE ENERGIEI
Razboiul din Ucraina a adus cu sine o criza energetica toate resursele, de la petrol la carbune si gaze naturale. Dar când tancurile rusesti au intrat în Ucraina, la sfârsitul lunii februarie, preturile gazelor naturale europene au crescut cu aproape 400- în doua saptamâni.
Pâna în august, acestea erau cu 700- mai mari decât cu un an mai devreme. Înainte de razboi, Rusia furniza peste 30- din gazele Europei, cea mai mare parte printr-o retea de conducte, lungi de mii de kilometri.
Odata ce sanctiunile occidentale au lovit, fluxurile de gaze rusesti au secat. Preturile energiei au crescut, aducând pericolul penelor de curent, recesiune si o revenire îngrijoratoare la surse mai poluante de combustibil.
Din fericire, iarna s-a dovedit blânda, iar Europa a gasit alti furnizori, ducând pretul gazelor înapoi la aproximativ 50 MWh, cel mai mic nivel din august 2021.
Dar, exista un decalaj de aproximativ 6-9 luni între ceea ce se întâmpla pe piata angro si ceea ce se întâmpla cu facturile consumatorilor, ceea ce înseamna ca cresterea din august trecut, la aproape 350 MWh, echivalentul unui pret al petrolului de peste 200 de dolari pe baril, nici nu a început sa fie resimtit.
PRETURILE ALIMENTELOR
Preturile alimentelor, care erau în crestere în 2021, dupa Covid-19, au crescut din nou dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, din cauza temerilor de penurie si perturbari ale comertului în regiunea Marii Negre.
Anul trecut, indicele preturilor medii al agentiei ONU pentru alimente a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodata, în crestere cu 14,3- fata de anul precedent.
Indicele urcase deja cu 28- în 2021. Costurile mai mari ale energiei si ale inputurilor, vremea nefavorabila si cererea continua puternica de alimente la nivel mondial se adauga la presiunea provocata de perturbarile semnificative ale pietei.
Pe tot parcursul anului 2022, patru din cei cinci subindici alimentari – cereale, carne, lactate si uleiuri vegetale – au atins niveluri record.
Presiunile asupra preturilor alimentelor se diminueaza, dar acest lucru nu atenueaza lovitura asupra multor tari în curs de dezvoltare, unde preturile alimentelor si energiei reprezinta o parte mai mare din cheltuieli.
Socurile legate de pandemia de Covid-19 si razboiul din Ucraina înseamna ca este putin probabil ca lumea sa atinga obiectivul de lunga durata de a pune capat saraciei extreme pâna în 2030, a avertizat Banca Mondiala.
PROBLEMELE RUBLEI
Anul trecut au avut loc fluctuatii mari ale monedei Rusiei, care a înregistrat o scadere de peste 50- în urma invaziei, la minimele record în martie, urmata de o crestere de peste 200-, la un maxim multianual atins în iunie, datorita cresterii preturilor energiei, a restrictiilor valutare, în timp ce banca centrala a marit ratele dobânzilor.
Dupa douasprezece luni, rubla a revenit, în mare, la media de 12 luni anterioara razboiului.
Rusia doreste o rubla mai slaba pentru a spori veniturile din hidrocarburi, ceea ce ajuta la acoperirea unui deficit bugetar în crestere si a cheltuielilor interne tot mai mari din cauza costului în crestere al razboiului din Ucraina. Dar încearca si sa-si consolideze finantele prin vânzarea rezervelor valutare si a început în ianuarie interventii pe piata monetara, pentru prima data în aproape un an.
Moscova a consumat 38 de miliarde de dolari din fondul sau pentru perioade dificile, Fondul National de Avere, doar în decembrie, pentru a-si acoperi deficitul.
O noua presiune asupra monedei ar putea veni din cauza sanctiunilor: este asteptat ca membrii UE sa aprobe un al 10-lea pachet de sanctiuni.
IMPACT BANCAR ÎN UE
Bancile europene au suferit un impact atunci când Rusia a invadat Ucraina. De atunci, cele care au taiat legaturile cu Rusia au avut performante bune la bursa, iar cele care nu au continuat operatiunile pe piata rusa au consemnat scaderi ale actiunilor.
Actiunile Raiffeisen Bank International au suferit luni cea mai mare scadere zilnica de la începutul razboiului, în timp ce banca austriaca a atras atentia oficialilor americani care sa ocupa de sanctiuni, din cauza afacerilor sale din Rusia.
Titlurile Raiffeisen, profund încorporate în sistemul financiar al Rusiei, au scazut cu peste 40- de la începutul anului 2022. Banca franceza Societe Generale si-a vândut în luna mai afacerea din Rusia, Rosbank, înregistrând un impact de 3 miliarde de euro (3,18 miliarde de dolari).
UniCredit din Italia si-a redus expunerea transfrontaliera fata de Rusia cu doua treimi, dar înca detine unul dintre primii 15 creditori din Rusia. S-a angajat sa-si reduca prezenta, ceea ce a linistit investitorii. Actiunile SocGen si UniCredit si-au revenit dupa impactul initial al invaziei.