Un pakistanez, Ahmed Rabbani, eliberat recent de la închisoarea militara Guantanamo, unde a fost încarcerat timp de aproape 20 de ani, fara sa fi fost judecat vreodata, a pictat neîncetat în centrul american de detentie si si-a expus pentru prima oara lucrarile la Karachi, relateaza AFP.
El a folosit tot ceea ce putea pentru a ”evada” cu ajutorul artei – pamânt, cafea macinata sau curcuma de la cantina.
”Multumita picturii, ma simteam în afara Guantanamo”, a declarat acest barbat în vârsta de 53 de ani, care poarta o barba mare, încaruntita, la prezentarea a 20 de picturi, în orasul portuar Karachi, în sudul Pakistanului.
”Pictura era totul pentru mine, acolo”, a declarat el la aceasta expozitie, intitulata ”The Unforgotten Moon: Liberating Art from Guantanamo Bay” (”Luna de neuitat: arta eliberatoare la Guantanamo”).
În septembrie 2002, Ahmed Rabbani a fost arestat de catre autoritatile pakistaneze si predat CIA în schimbul unei prime în valoare de 5.000 de dolari.
El a fost ”vândut” ca fiind un activist notoriu, cunoscut sub numele de Hassan Ghul, dar a spus întotdeauna ca a fost o greseala de identitate.
El a fost acuzat de recrutarea fratelui sau mai mare, Muhammed, în mediile extremiste.
A fost transferat la Guantanamo Bay, în Cuba, în septembrie 2004.
Nici el si nici fratele sau nu au fost niciodata inculpati în anii de detentie si au fost eliberati abia în februarie 2023.
”Statele Unite au platit scump si nu voiau sa fie pacalite”, scrie Clive Stafford Smith, avocatul lui Rabbani, în catalogul expozitiei.
SOFER DE TAXI
”Ceea ce nu stiam nici el si nici eu, pâna la publicarea raportului Senatului american despre detentii în 2014, era ca Hassan Ghul a fost prins si dus în aceeasi închisoare, dupa care a fost eliberat în Pakistan, pentru ca a cooperat”, declara el.
”În timp ce Hassan Ghul si-a reluat activitatile teroriste si a fost ucis într-un atac cu drona în 2012, Ahmed a primit un bilet doar dus la Guantanamo Bay”, spune el.
Ahmed Rabbani, nascut la Mecca, în Arabia Saudita, unde munceau parintii sai, a venit la Karachi în adolescenta si a fost sofer de taxi pâna când a fost arestat.
El vorbea curent araba si s-a specializat în transportul clientilor din Orientul Mijlociu, ceea ce a condus la identificarea sa gresita.
Pictura a devenit obsesia lui Ahmed Rabbani în timpul captivitatii, în pofida faptului ca anii petrecuti în închisoare si numeroase greve ale foamei l-au slabit prea mult pentru a putea tine pensula în mâna.
Atunci când starea i-o permitea, în caz de penurie de material, Ahmed Rabbani improviza cu ceea ce se gasea în jurul sau.
”Gaseam o bucata de haina aruncata sau rupta si o transformam în pânza”, declara el.
”Uneori foloseam cafea, alteori curcuma”, pentru a face vopsea.
LUCRARI CONFISCATE
”Si-a pierdut o mare parte a vietii. Producerea unor imagini de o astfel de calitate este un miracol. Este remarcabil”, subliniaza Natasha Malik, curatoarea expozitiei.
În afara de cele aproximativ 20 de tablouri pe care a fost autorizat sa le ia la iesirea din închisoare, sunt expuse tablouri ale unor artisti locali însarcinati sa-si ”reimagineze” picturile care i-au fost confiscate.
”Expusi alaturi de lucrarile necenzurate ale lui Ahmed, acesti artisti îi accentueaza protestul si expresia creativa recreând lucrarile pe care publicul nu trebuia sa le vada”, analizeaza curatoarea.
Exprimându-i sperantele si disperarea, lucrarile sale sunt uimitor de reusite pentru cineva care a studiat arta doar superficial la scoala.
Unele lucrari îi exprima speranta de libertate – natura care se ghiceste prin deschizaturi înguste, pasari care zboara si ocane nesfârsite.
Într-un tablou apare o cusca cu pesti de un portocaliu tipator, culoarea combinezoanelor pe care sunt obligati sa le poarte detinutii de la Guantanamo Bay.
”Am petrecut multi ani în portocaliu”, declara artistul, care spune ca n-a acceptat ”niciodata legile lor” si ca prefera sa priveasca spre viitor.
Cu zâmbetul pe buze si ochii stralucitori, el îsi evoca planurile, inclusiv publicarea unei carti de gatit în care sa-si evoce amintirile.
Ahmed Rabbani mai vrea, cu ajutorul banilor obtinuti din vânzarea operelor sale de arta, sa deschida un restaurant cu retete pe care le-a învatat în închisoare.