Pentru a rezolva situatia cladirilor de patrimoniu din România care se afla în pragul colapsului, dar si pentru a ne valorifica mai bine mostenirea noastra culturala înscrisa în imobilele de mare valoare istorica avem nevoie de trei elemente fundamentale. Primul consta în întarirea actualei legislatii. Al doilea într-o mai mare implicare financiara a statului român. Si al treilea, dar poate cel mai important, o schimbare de mentalitate.
Orasele noastre se transforma radical, iar adeseori dezvoltarea pe care o vedem capata chipul haosului. Ne dorim sa beneficiem de standarde de viata cât mai apropiate de cele din Vest, dar în aceasta goana a noastra facem, inevitabil, greseli. Pare adeseori ca actionam impulsiv, fara sa realizam ca ceea ce construim sau, dupa caz, darâmam astazi, va conta enorm în felul în care mediul urban românesc va arata pentru generatiile viitoare.
Trebuie, totodata, sa recunoastem ca pentru zona privata, proprietarii unor cladiri si terenuri valoroase, monumentele istorice reprezinta mai degraba o problema, o dificultate în calea procesului de modernizare a comunitatilor noastre. Este o greseala care tine de mentalitate si de interese de business pe care le luam ca atare.
Ca istoric si ca om care si-a petrecut câtiva ani în Ministerul Culturii din pozitia de Secretar de Stat având în grija domeniul patrimoniului stiu ca definirea noastra ca natiune tine, într-o masura foarte mare, de elementele de patrimoniu national si, mai ales, de modul în care reusim sa ne raportam la acesta si, în egala masura, sa îl valorificam. Discursul public românesc este întesat adesea cu trimiteri la mostenirea noastra culturala ca marca identitara si la faptul ca, în cazul în care am reusi sa o promovam corespunzator, ea ar putea deveni o parte importanta a unei strategii de promovare turistica a României. Promovarea identitatii nationale poate fi realizata si prin prezervarea si valorificarea patrimoniului cultural!
Cum reusim noi, ca decidenti, sa transmitem pe scara larga în societate mesajul ca salvarea patrimoniului nostru este vitala? Cum reusim sa luam drept parteneri atât cetatenii, cât si mediul privat în aceasta misiune urgenta de a salva cât mai multe dintre cladirile importante de patrimoniu?
Avem de a face cu o dubla masura, justificabila probabil prin prisma istoriei noastre recente. Pe de o parte, admiram si vizitam în Vestul Europei cladiri de patrimoniu extraordinar de bine puse în valoare si integrate în circuitul muzeal sau economic în general. Ramânem muti de admiratie în centrele istorice ale marilor capitale europene privind aceste cladiri. În acelasi timp, la noi acasa, parem mult mai putin dispusi sa le ocrotim si sa le redam viata. Pentru ca nu vedem înca potentialul real economic si estetic pe care acestea le-ar putea avea!
Privind lucrurile din perspectiva statului român, aici avem misiunea dificila de a crea si a pune în opera mult mai bine decât am reusit pâna acum politici publice de protejare, restaurare si promovare a patrimoniului material.
Pariul pe care trebuie sa îl câstigam cu totii în acesti ani si în cei care vor urma va fi legat de modul în care vom reusi sa vedem în patrimoniul nostru material nu un obstacol în calea modernizarii si o sursa inepuizabila de cheltuire a banului public, ci dimpotriva o sansa de a realiza o regenerare urbana sau, dupa caz, rurala, dar si de a aduce bani mai multi în comunitatile noastre si la bugetul central. Pentru a câstiga acest pariu este nevoie mai întâi de identificarea unor mecanisme de interventie rapida asupra monumentelor istorice aflate în stare de colaps si precolaps, multe dintre ele reprezentând astazi un pericol public pentru siguranta cetatenilor.
Trebuie avuta în vedere atât alocarea unor finantari suficiente pentru a depasi actualul stadiu, precum si o mai mare responsabilizare din partea decidentilor din zona de protectie a monumentelor istorice care sa fie dublata de o transparentizare a deciziilor luate tocmai pentru a depasi faza de adversitate dintre actiunea de protectie a monumentelor si cea de modernizare.
Sunt sigur ca, numai luând drept principal partener cetateanul român, vom reusi sa câstigam cu totii pariul cu salvarea patrimoniului nostru material!
Liviu BRATESCU
Senator PNL Iasi
