Suma reprezinta corectii financiare pentru doua proiecte pe bani europeni derulate la Iasi de Primarie n procesul se judeca la Bucuresti n
Soarta a 4 milioane euro, fonduri europene transformate în asfalt si linii de tramvai, va fi decisa la Bucuresti. Municipalitatea a cerut în instanta anularea unei corectii financiare aplicate de Ministerul Dezvoltarii la doua proiecte derulate în perioada administratiei Nichita. Curtea de Apel ieseana a analizat dosarul, dar a apreciat ca de caz trebuie sa se ocupe instanta omonima din Capitala.
Printre proiectele implementate la Iasi în primul exercitiu financiar de dupa aderarea la Uniunea Europeana s-au numarat si cele referitoare la dezvoltarea retelei rutiere în zona culturala, istorica si turistica a municipiului, respectiv dezvoltarea si reabilitarea arterei functionale sud. Primul viza reabilitarea sinei de tramvai si a 16 strazi si bulevarde din zona Copou si centrala. Al doilea viza reabilitarea pasajului Nicolina si refacerea retelei stradale din zona sudica a orasului. Valoarea totala a celor doua proiecte s-a ridicat la 178,8 milioane lei. Un control al Oficiului European de Lupta Antifrauda a dus la emiterea de catre Ministerul Dezvoltarii a unei decizii prin care municipalitatea era obligata la returnarea unei sume de 19,35 milioane lei, din care 13,16 milioane lei urmau a fi returnati bugetului UE. Decizia a fost emisa în noiembrie 2020 si a fost contestata de Primarie. La rându-i, contestatia a fost respinsa în octombrie anul trecut, ceea ce a determinat municipalitatea sa se adreseze instantei.
Raport OLAF: dubla finantare
Raportul OLAF mentiona printre nereguli faptul ca unele strazi incluse în primul proiect facusera parte din lista arterelor aprobate spre reabilitare prin creditul Dexia, contractat de Primarie în 2006. Prin urmare, se putea considera ca acestea ar fi beneficiat de o dubla finantare a serviciilor de proiectare si a celor de executie a lucrarilor. O a doua problema ar fi fost faptul ca în fisa de date aferente reabilitarii liniei de tramvai a fost impusa o solutie tehnica folosita de un singur producator, ceea ce ar fi împiedicat participarea mai multor firme la licitatie. În fata judecatorilor, reprezentantii municipalitatii au precizat ca niciuna dintre acuze nu ar fi fost fondata. Astfel, documentatiile întocmite pentru strazile incluse în lista Dexia fusesera refacute în totalitate, pentru a corespunde criteriilor programului european de finantare, neputându-se astfel vorbi de o dubla finantare. În privinta celei de-a doua nereguli, nu s-ar fi produs nicio favorizare a unui anume firme. „Autoritatea de management a apreciat gresit ca impunerea în cadrul fisei de date a achizitiei în cadrul proiectului a solutiei tehnice A-TBB-TS-1000, care este folosita doar de un producator, a fost de natura a restrictiona participarea altor operatori economici, în lipsa precizarii unei solutii tehnice echivalente, în conditiile în care modul de prezentare a propunerii tehnice impus de autoritatea contractanta permitea si impunea precizarea modului de realizare a armaturii la traversa si reglarea nivelului caii si a ecartamentului”, au argumentat juristii Primariei.
Argumentele municipalitatii vor fi analizate pâna la urma de Curtea de Apel Bucuresti. În întâmpinarea depusa la dosar, reprezentantii Ministerului Dezvoltarii au invocat necompetenta teritoriala a Curtii iesene. Astfel, legea contenciosului administrativ mentioneaza ca litigiile privind actele administraative emise de autoritatile publice centrale, ca si cele referitoare la datorii mai mari de 3 milioane lei se solutioneaza de catre curtile de apel. Reclamantul autoritate publica însa trebuie sa se adreseze instantei de la domiciliul sau sediul pârâtului. Or, pârâtul Ministerul Dezvoltarii îsi are sediul la Bucuresti, deci municipalitatea ieseana ar fi trebuit sa depuna plângerea la Curtea de Apel din Capitala. Exceptia invocata de minister a fost acceptata de magistratii Curtii de Apel, care si-au declinat competenta de solutionare a cererii de chemare în judecata în favoarea omologilor din Bucuresti.