Presedinta Comisiei Europene, germanca Ursula von der Leyen, în vârsta de 65 de ani, a anuntat luni la Berlin, într-o reuniune a Uniunii Crestin Democrate (CDU, centru-dreapta), a carei membra este si care o sustine, ca va candida la un nou mandat.
Aceasta sustinere a CDU este doar prima etapa a unui proces lung. Urmatorul pas este Congresul Partidului Popular European (PPE), prevazut în perioada 6-7 martie, la Bucuresti, în cursul caruia presedinta CE urmeaza sa fie desemnata în nmod oficial ”spitzenkandidat” – reprezentanta dreptei europene în alegerile europene din iunie. Aceasta este doar o formalitate, în contextul în care von der Leyen nu are un contracandidat în cadrul PPE.
Este ”candidata naturala”
Presedinta în exercitiu a Comisiei este ”candidata naturala” la propria succesiune, subliniaza surse de la Bruxelles. În cazul în care PPE se claseaza pe primul loc în urma alegerilor europene, asa cum arara sondajele, vor den Leyen va ramâne la presedintia Comisiei.
Ea are cele mai mari sanse sa ramâna presedinta Comisiei, în contextul în care Cei 27 se pun de acord asupra unui nume, iar Parlamentul European le valideaza alegerea printr-un vot. Lucrurile au fost mai simple în 2019 pentru fostul ministru german al Apararii, care a ajuns la ”finish” fara sa candideze.
Cei 27 i-au eliminat atunci succesiv pe germanul Manfred Weber si pe olandezul Frans Timmermans – ”spitzenkandidat” ai PPE si, respectiv, S&D, dupa care Emmanuel Macron a propus numele protejatei lui Angela Merkel care a fost validat de catre omologii acestuia.
Cei 27 i-au furat alegerile
Aceasta metoda a fost extrem de criticata atunci de catre PE, care a avut sentimentul ca Cei 27 i-au furat alegerile.
De aceasta data, Ursula von der Leyen este nevoita sa se supuna regulilor, dar nu pâna la capat. Ea nu va fi candidata oficiala pe lista CDU. ”Ea ar trebui sa participe la aceste alegeri. Numele sau nu va aparea pe liste în Germania”, îsi exprima regretul un ecologist german, Daniel Freund.
Sefii de stat si de guvern urmeaza se pronunte printr-un vot asupra unui nou mandat – de cinci ani – al germanei, dar si al unui presedinte al Consiliului European si Înalt Reprezent UE însarcinat cu Politica Externa si Securitatea, între alte functii de rang înalt.