Dupa mai bine de 30 de ani de asteptare, un iesean mai are un pas pâna la a obtine despagubiri pentru gospodaria mamei sale. Aceasta a avut un hectar de teren în apropiere de Platoul Însorit (unde si-au construit casele mai multe oficialitati, printre care fostul primar Constantin Simirad si fostul prefect Florin Vitan), dar nu a primit nicio palma de pamânt înapoi în baza legilor fondului funciar.
În schimb, pe platou au fost pusi în posesie la începutul anilor ’90 numerosi asa-zisi „specialisti în agricultura” pe loturi de câte 5.000 mp. Nu a mai fost loc si pentru vechii proprietari, iar drumul prin instante dupa despagubiri pare nesfârsit.
Mama lui Dan S. îsi avusese gospodaria în capatul Caii Galata, spre soseaua Iasi – Voinesti, dupa cum o arata registrele agricole din anii ’50-’60. Ca multi altii, a fost obligata sa intre într-o cooperativa agricola de productie, iar ulterior terenul a ajuns în cadrul unei întreprinderi agricole de stat (IAS).
Dupa 1990, fostilor proprietari care avusesera ghinionul de a avea teren în cadrul fostelor IAS-uri nu li s-a acordat în fizic decât cel mult o jumatate de hectar, pentru restul terenului primind actiuni. Ieseanca a primit doar actiuni în cadrul SC SAZPIC SA Miroslava.
Abia dupa aparitia Legii „Lupu”, în 2000, actionarii fostelor IAS-uri au primit dreptul de a li se retroceda întreg terenul pierdut în timpul regimului comunist.
Pentru multi, a fost prea târziu, întrucât terenul ajunsese deja în alte mâini. Asa s-a întâmplat si cu mama lui Dan S., careia i s-a validat în 2004 doar dreptul de a primi despagubiri în locul pamântului. Nici pe acestea, femeia nu a apucat sa le vada. Legiuitorul a stabilit o procedura clara de calcul si acordare a despagubirilor abia în 2013.
Au mai trecut sase ani pâna ce Comisia Nationala de Compensare a Imobilelor (CNCI) sa ia în lucru dosarul S. Desi singurul lucru pe care îl avea de facut comisia era sa calculeze despagubirile, aceasta a verificat din nou dreptul de proprietate al lui Dan S., ajungând la concluzia ca acesta nu trebuia sa primeasca nimic.
Motivul a fost de-a dreptul absurd: din dosar lipsea cererea de retrocedare întocmita în 1991. Functionarii CNCI nu si-au pus problema ca poate vreun functionar neatent a ratacit hârtia, ci au concluzionat ca un lung sir de autoritati îi recunoscusera dreptul de proprietate al mamei lui Dan S. fara ca aceasta sa fi cerut nimic.
Decizia de invalidare a fost contestata de Dan S. în fata Tribunalului, iar dupa un an instanta i-a dat dreptate, obligând CNCI sa calculeze despagubirile. Cu dosarul în fata, functionarii CNCI nu au reusit sa identifice amplasamentul vechii proprietati si au aplicat normele valabile pentru terenul extravilan, luând în calcul un pret de 8 euro/mp.
La acesta au mai aplicat si o reducere de 50- pentru ca era vorba de teren agricol, nu de curti si constructii, rezultând despagubiri de 40.000 de euro pentru un teren situat într-una dintre cele mai vânate zone ale Iasului. Din nou, Dan S. s-a adresat instantei, dosarul ajungând din nou la Tribunal.
Din comentariile facute de magistrati pe marginea deciziei CNCI rezulta ca functionarii comisiei par sa nu fi citit macar actele pe care le aveau în fata. Cu aceleasi acte pe birou, judecatorii au identificat fara nicio problema amplasamentul terenului, pâna si numele si numarul strazii.
„Documentele depuse la dosarul administrativ fac posibila identificarea amplasamentului suprafetei de teren. Rezulta cu puterea evidentei ca terenul autorului reclamantului se afla în #### ###### nr. #, fiind deci identificabil. Desi se afirma ca nu poate fi identificat amplasamentul terenului, tribunalul observa ca aceasta afirmatie este imprecisa, din moment ce, conform adresei nr. 63164/18.07.2018, emisa de Municipiul Iasi (fila 71), solutia de acordare a despagubirilor a fost întemeiata pe imposibilitatea restituirii în natura a terenului, întrucât pentru fostul amplasament sunt emise titluri de proprietate în beneficiul mostenitorilor Rorh. Aceasta afirmatie presupune în mod cert faptul ca amplasamentul terenului autorilor reclamantului este identificabil si a fost identificat de catre entitatea învestita cu solutionarea cererii si ca aceasta din urma a fost în masura sa determine faptul ca terenul respectiv a fost retrocedat altor persoane”, au aratat judecatorii.
Acestia au consultat si registrele agricole ale epocii, care aratau acelasi amplasament.
Odata identificat cu precizie locul unde se afla terenul, calculul despagubirilor, care ar fi trebuit facut de CNCI, a fost facut de judecatori. Conform grilei notariale, un metru patrat de teren intravilan, din categoria curti-constructii, situat în zona D a municipiului Iasi valoreaza 35 de euro.
Cu tot cu reducerea de 50- aferenta faptului ca cea mai mare parte a terenului era agricol, a rezultat un total al despagubirilor de 175.000 euro. Sentinta Tribunalului nu este definitiva, ea urmând sa fie supusa controlului de legalitate al Curtii de Apel.