Proiectul de lege pentru învatamântul superior, aflat acum în dezbatere la nivel politic, nu modifica major felul în care vor avea loc alegerile în universitatile din tara în 2024. „Ziarul de Iasi” a consultat proiectul si, la momentul de fata, ideile cu alegerea rectorului din rândul profesorilor alesi în Senatul unei universitati, printr-un vot închis cu majoritate simpla, au fost eliminate. La fel ca legea aflata în vigoare din 2011, membrii Senatului si rectorul vor fi alesi prin „vot universal, direct si secret” al tuturor celor cu drept de vot. Practic, în aceasta privinta, votul va fi ca si pâna acum. Ce alte prevederi mai sunt însa în proiect?
Solicitarile studentilor cu privire la dreptul de vot, emise de-a lungul anilor, nu au fost luate în considerare de catre politicienii care au redactat legea. Acestia au spus întotdeauna ca gradul de 25- de reprezentare a studentilor în structurile de conducere nu este reflectat si în alegerea rectorului. Astfel, conform proiectului de lege, studentii reprezinta minimum 25- din Senatul unei universitati si sunt alesi prin vot universal, direct si secret de catre toti studentii din universitate. La fel este cazul si pentru tinerii care ajung în consiliile facultatilor, reprezinta 25- din componenta unui astfel de consiliu.
Însa atunci când se voteaza rectorul prin vot universal, au drept de vot toate cadrele didactice si cercetatorii care sunt titulari pe postul lor, cât si „reprezentantii studentilor din senatul universitar, precum si reprezentantii studentilor din toate consiliile facultatilor, care au o pondere de minimum 25- din totalul membrilor consiliului fiecarei facultati”. Practic, la nivelul unei universitati precum UAIC, ponderea studentilor în alegerea rectorilor trece cu putin peste 10-. Nu este nicio modificare aici fata de legea aflata în vigoare în prezent, în ciuda diverselor discutii si proteste ale studentilor fata de aceste prevederi.
Alegerile universitare, copy-paste din legea din 2011
Legea nu modifica aproape deloc felul în care vor fi desemnate structurile de conducere. Dupa alegerea senatorilor prin vot universal, acestia voteaza un presedinte care îi va reprezenta în raport cu rectorul. La rândul sau, rectorul îsi desemneaza dupa ce este numit în functie echipa de prorectori, iar în pixul sau sta contractul de munca al directorului general administrativ: daca nu este de acord cu planul de management, acesta îsi pierde functia si se organizeaza din nou concurs.
Dupa numirea prorectorilor, se va organiza un concurs public pentru stabilirea decanilor: consiliul fiecarei facultati are obligatia de a aviza minimum doi candidati, care participa la un concurs organizat de rector, ce va desemna câstigatorul.
„Decanii sunt selectati prin concurs public‚ organizat de catre rectorul institutiei de învatamânt superior la nivelul facultatii. La concurs pot participa persoane din cadrul institutiei de învatamânt superior sau din orice facultate de profil din tara ori din strainatate care‚ pe baza audierii în plenul consiliului facultatii‚ au primit avizul acestuia de participare la concurs”, se precizeaza în proiectul de lege.
Rectorul poate fi ales si prin concurs public, si poate ramâne maximum opt ani în functie
În schimb, legea pastreaza si metoda atipica, foarte putin folosita, propusa în legislatia din 2011: rectorul poate fi desemnat si prin concurs public. Asta ar însemna ca Senatul universitatii sa stabileasca o comisie de selectie si de recrutare a rectorului formata 50- din membri ai institutiei de învatamânt superior si 50- din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, care pot fi si din strainatate. Aceasta comisia are cel putin 12 membri, un reprezentant al studentilor si un absolvent al universitatii desemnat de studentii din Senatul universitatii.
„La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din tara si din strainatate care‚ pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales‚ au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a membrilor senatului universitar nou-ales”, se precizeaza în lege. Metodologia si criteriile din concurs sunt stabilite de catre Senat.
Pentru a vedea cum doreste comunitatea academica sa îsi aleaga conducatorul pentru urmatorii patru ani, cu trei luni înainte de alegeri are loc un referendum în care se voteaza daca rectorul va fi desemnat prin vot universal sau prin concurs. Mandatul unui rector ramâne 4 ani, conform proiectului aflat în dezbatere, iar legiuitorii s-au asigurat ca nu poate fi ocolita legislatia astfel încât o persoana sa fie mai mult de 2 mandate rector.
„Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o data, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoana nu poate fi rector al aceleiasi institutii de învatamânt superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele si de întreruperile acestora”, se precizeaza în proiectul de lege, la articolul 137.