Specialistii consultati de catre „Ziarul de Iasi” spun ca temperaturile deosebit de ridicate din prima parte a acestei ierni nu reprezinta neaparat un lucru exclusiv negativ pentru anul agricol 2023, cu conditia sa se respecte o serie de factori. Daca temperaturile de peste 14 grade, pe alocuri, în Moldova, la mijlocul lunii ianuarie, vor afecta puternic pomii fructiferi sau arbustii ornamentali, culturile de toamna profita de temperaturile mai calde, dupa cum explica sef lucrari dr. ing. Ioan Puiu, titularul disciplinei de fitotehnie (tehnologii de cultura a plantelor) de la Facultatea de Agricultura a Universitatii de Stiintele Vietii „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi (USV).
„Nu este grav deoarece în toamna am avut seceta si cerealele au rasarit greu si multi fermieri s-au plâns ca au intrat nefericit în primele stagii de iarna. Nu erau rasarite 100-. Însa vremea de acum e un semn bun: au fost ajutate de vremea buna, însa daca aceasta tine mult poate fi afectat procesul de calire al cerealelor, dar nu influenteaza atât de negativ cum este afectata pomicultura, viticultura sau arbustii ornamentali”, a explicat sef lucrari dr. ing. Ioan Puiu.
Profesorul a precizat însa ca situatia aceasta nemaiîntâlnita în istoria recenta nu este lipsita de riscuri. Pentru culturile de toamna, cum ar fi grâul si orzul, exista riscul aparitiei unor boli precum fainarea sau patarea frunzelor, care apar la temperaturi mai mari de 7-9 grade. Problema este agravata de faptul ca nu se poate interveni pentru tratamente: solul este prea moale, iar daca cumva pamântul îngheata noaptea si tractoarele ar putea intra pe câmpuri, fungicidele sunt facute sa functioneze doar la temperaturi pozitive.
„O alta cultura afectata este rapita de toamna: exista niste daunatori care se dezvolta în interiorul tulpinii la mai mult de 5 – 7 grade, ei devin activi si produc pagube la temperaturi mai mari. Dar probabil ca aceste pagube nu sunt atât de mari fiindca temperatura aceasta de peste 8 grade si pâna la 12 grade nu este atinsa decât 4-5 ore pe zi. Însa acei daunatori sunt activi, pot distruge tulpina pe interior, chiar daca pagubele nu vor fi foarte semnificative”, a mai explicat cadrul didactic.
Chiar daca nu a fost frig, a plouat încât sa dea sperante fermierilor în Moldova
Ce ar trebui sa se întâmple ca anul sa fie unul agricol bun: temperaturile trebuie sa scada progresiv, nu brusc, fara geruri puternice dupa zile de temperaturi pozitive, si apoi sa se instaleze iarna propriu-zisa. Apoi, acelasi scenariu considerat optimist de profesorul Ioan Puiu spune ca primavara trebuie sa se instaleze încet.
„Dar de regula nu se întâmpla asa. În primavara am putea sa avem îngheturi tardive, fiindca atunci când iarna este întârziata se mai întâmpla si ca luna aprilie sa fie pur si simplu luna de iarna. Dar acum nu stim daca iarna este întârziata sau pur si simplu asa vor fi temperaturile. Este posibil ca si anul acesta sa fie frig pâna târziu în primavara, dar nu este o regula”, a spus sef lucrari dr. ing. Ioan Puiu.
O alta veste buna a acestei ierni iesita din toate tiparele este legata de precipitatii. Conform profesorului, în majoritatea regiunilor din Moldova au fost în aceasta perioada ploi de 100 – 120 de litri pe metru patrat, care au venit lent, pe parcursul a mai multor zile si s-au putut infiltra bine în sol.
„Pe un profil de 0 – 70 de centimetri adâncime avem completata rezerva de apa, este suficienta. Din pacate, daca facem un profil de doi metri adâncime, doi si jumatate, vedem acolo un puternic deficit. Ploile au fost multe, dar nu suficiente pentru a umple rezerva de apa în profunzimea solului, acolo avem un deficit deja cronic de apa”, a punctat cadrul didactic.
Anul trecut agricol n-a fost prevazut nici în cele mai rele scenarii din manuale
Acesta numeste „cronic” deficitul de apa din sol pentru ca s-a înregistrat si în 2020, si în 2022, iar daca si 2023 va fi un an secetos atunci problemele vor putea fi majore pentru tot ce înseamna agricultura. Un bun exemplu este debitul râurilor, spune profesorul: desi au fost precipitatii semnificative în aceasta toamna târzie / început de iarna, nivelul acestora nu a crescut semnificativ, în unele cazuri chiar deloc.
„Nu s-a facut legatura între apa freatica si cea care coboara din ploi catre pânza freatica, când se întâlnesc cele doua umiditatea solului este optima, dar suntem destul de departe de acest moment. Anul trecut a fost unul dintre cei mai secetosi ani, e comparativ cu 2012, dar temperatura ridicata cu o asemenea lipsa de apa eu nu am vazut niciodata. Predau tehnologii de cultivare a plantelor si nu e trecut nicaieri, în nicio carte, ca grâul se poate usca în aprilie sau mai natural. E o planta foarte rezistenta si puternica, dar anul trecut grâul s-a uscat natural în acele luni în mai multe zone din România, inclusiv din Moldova. S-a uscat complet, nu au avut fermierii ce recolta”, a mai precizat sef lucrari dr. ing. Ioan Puiu.
Profesorul crede ca e prea devreme sa facem prognosticuri cu privire la cum va arata anul agricol 2023, fiindca si 2022 a început bine, pâna în aprilie a fost „un an absolut normal”, însa de atunci ploile s-au rarit si temperaturile au crescut. Ioan Puiu spune ca au fost momente în care la sol erau 50 de grade, exact temperatura la care functioneaza uscatoarele de fructe si legume, „deci plantele erau în sol ca într-un uscator”.
SURSA FOTO: adevarul.ro