Codul administrativ abroga sau modifica un numar de peste 40 acte normative, legi ori hotarâri de guvern care au operat îndelungi perioade. Aria de operare a acestora includea multiple domenii – de la administratia publica centrala si locala, institutia prefectului, proprietatea publica si privata a statului / unitatilor administrativ-teritoriale, statutul functionarilor publici etc., pâna la problematica raspunderii administrative. Actul normativ unificator (Codul administrativ), care se subîntelege, are pozitie fundamentala în materie de administratie publica, tinteste, între altele, în directia asigurarii stabilitatii si eficientei autoritatilor centrale si locale. În acest sens, devine inevitabila atingerea (si a) sistemului financiar public, având de-a face, în consecinta, cu necesitatea modificarii/adaptarii unor norme consacrate sferei finantelor publice.
Sfera la care facem referire, sa amintim, doar când este vorba despre Ministerul Finantelor (MF) si ANAF, tinând de administratia publica centrala, cuprinde un apreciabil aparat de personal, respectiv peste 27 mii posturi. Mai exact, MF are aprobat un numar maxim de 1715 posturi pentru aparatul propriu, iar ANAF are 25.582 posturi pentru aparatul sau si structurile subordonate. În ce ne priveste, însa, ne oprim aici doar asupra câtorva repere, relevând cum se repercuteaza prevederile Codului administrativ (https://e-juridic.manager.ro/articole/codul-administrativ-partea-i-dispozitii-generale-28615.html) si ale altor acte normative de nivel superior asupra sectorului juridic din Finante.
Sectorului în cauza, în mod traditional, îi revine activitatea de solutionare a contestatiilor, trebuind totodata sa elaboreze si sa transmita structurii care reprezinta ANAF la instante ”puncte de vedere privind cererile de chemare în judecata formulate în dosarele având ca obiect decizii emise în solutionarea contestatiilor, întreaga documentatie care a stat la baza emiterii deciziilor de solutionare a contestatiilor, împreuna cu deciziile atacate, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei (…).” (Nota de fundamentare la HG pentru modificarea si completarea HG nr. 34/2009…, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiecthotmodifhg34hg520_21012022.pdf) Din aceeasi sursa aflam ca din totalul pozitiilor incluse în organigrama ANAF, un numar de 220 de posturi sunt alocate activitatii de solutionare a contestatiilor.
Repartizarea efectiva a acestora: aparat propriu – 38 posturi, directiile generale regionale ale finantelor publice (DGRFP) – 174 posturi si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) – 8 posturi. Continutul acestei activitati specializate este dat de prevederile Titlului VIII din Codul de procedura fiscala: ”solutionarea contestatiilor formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, a deciziilor pentru regularizarea situatiei emise în conformitate cu legislatia în materie vamala, a masurii de diminuare a pierderii fiscale stabilita prin decizie de modificare a bazei de impunere, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile aferente acestora, precum si contestatiile formulate împotriva deciziilor de reverificare.” (https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/legislatie/codul_procedura_fiscala). O imagine asupra dimensiunii cantitative si calitative a activitatii de solutionare a contestatiilor, în contextul institutional al anului 2020, poate fi redata cu ajutorul graficii de mai jos, elaborata de ANAF.
La o modificare ulterioara a Codului de procedura fiscala, s-a decis mutarea activitatii amintite în cadrul MF. Totodata, au fost adaugate si alte atributii: ”solutionarea contestatiilor formulate împotriva actelor care pâna la aceasta modificare legislativa erau solutionate de organele fiscale emitente; reexaminarea deciziei de solutionare în conditiile prevazute de lege.” (Legea nr. 295/2020, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235501). Evident, acestea au atras o adaptare recenta de norma/norme privitoare la sectorul abordat de noi, din ratiuni de armonizare cu prevederile Codului administrativ si ale altor acte normative de nivel superior.
Rezumând în câteva cuvinte, plecând de la cele regasite în art. 63 (Organizarea ministerelor) si art. 391 (Stabilirea numarului total de functii publice de conducere în cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice) din Codul administrativ, observam ca MF a înteles sa initieze o hotarâre prin care, între altele, urmareste sa reorganizeze unele structuri din cadrul aparatului propriu. Remarcam ca textul respectivului act normativ include mai multe prevederi care vizeaza modificarea si completarea HG nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea MF, precum si modificarea si completarea HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF (HG nr. 238/2022, https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–167–2022.html).
Axându-ne doar pe implicatiile asupra sectorului juridic din Finante, cu invocarea prevederilor Codului administrativ, subliniem ca principalele schimbari preconizate urmaresc consolidarea acestui sector al MF. Se are în vedere ca aici activeaza ”functionari publici care sunt împuterniciti cu prerogative în ceea ce priveste litigiile aflate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (prin intermediul MAE) – litigii în legatura cu domeniul fiscalitatii.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/nfproiecthotmodifhg34hg520_21012022.pdf) Apoi, din ratiuni de nevulnerabilizare a MF, cu luarea în considerare a art. 56 din Codul administrativ (”Atributiile generale ale ministrilor”), se sustine ca doar o structura juridica unica, integrata, ar fi capabila sa asigure o coordonare unitara a întregului aparat teritorial în materia fiscalitatii si a activitatii de consultanta juridica, dar si crearea unei jurisprudente unitare a instantelor de judecata în litigiile fiscale. Ceea ce ni se pare, de asemenea, important este ca se completeaza HG nr. 34/2009 cu o prevedere care confera MF atributii (si) în materie de educatie financiara.
Acestea ar urma sa se concretizeze în ”(…) activitati de sprijin a cadrelor didactice în cadrul unitatilor de învatamânt, (…) activitati profesionale, (…) participari la elaborarea unor studii privind domeniul educatiei financiare, (…) participari la elaborarea si implementarea unor strategii în domeniul educatiei financiare, campanii de informare / constientizare sau prin intermediul tehnologiei informatiei, precum campanii de constientizare, site-uri dedicate educatiei financiare, platforme dedicate educatiei financiare.” (HG nr. 238/2022, https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–167–2022.html). Dupa toate aparentele, noul cadru juridic la care ne-am referit aici, ar permite o eficientizare a activitatii MF de solutionare a contestatiilor. Însa, ca remarca finala, desi am putut constata ca modificarile de cadru normativ reclamau operativitate, textul normativ în discutie este unul validat relativ târziu.