Opera scriitoarei britanice Agatha Christie a fost rescrisa pentru a evita „ofensarea” cititorilor contemporani.
Dupa Roald Dahl si Ian Fleming, este rândul Agathei Christie sa fie în vizorul acestor profesionisti ai indignarii. Potrivit The Telegraph, aventurile detectivilor Miss Marple si Hercule Poirot, care urmeaza sa fie publicate sau au fost publicate din 2020, au fost rescrise si editate de Harper Collins pentru a elimina orice limbaj potential ofensator la adresa cititorului modern.
Prin urmare, au fost create editii noi ale tuturor investigatiilor lui Miss Marple si câteva romane cu Hercule Poirot. Potrivit ziarului, aceste versiuni includ multe modificari în textele publicate între 1920 si 1976, în special în ceea ce priveste descrierile, insultele si referintele etnice. Astfel, orice mentiune facuta despre o persoana de culoare, evreu sau tigan a fost eliminata.
Astfel în „Misterioasa afacere de la Styles”, primul roman al Agathei Christie publicat în 1920, când Hercule Poirot subliniaza ca un personaj este „evreu”, cuvântul nu mai apare în noua versiune. În aceeasi carte, o tânara având „un stil tiganesc” devine pur si simplu o „tânara”. Alte propozitii au fost pur si simplu rescrise fara un motiv aparent. În romanul din 1937 „Moarte pe Nil”, personajul doamnei Allerton se plânge de o banda de copii care o hartuiesc si explica „ei se întorc si se uita, se uita, iar ochii lor sunt pur si simplu dezgustatori, la fel ca nasul lor, iar eu nu cred ca iubesc cu adevarat copiii”. În noua editie, fraza a fost schimbata: „Se întorc si se uita, si se uita. Si nu cred ca îmi plac cu adevarat copiii”.
Pe lânga eliminarea de paragrafe, anumite cuvinte din vocabular au fost modificate sau chiar sterse.
Termenul „oriental” a disparut, referirile la grupul etnic nubia – locuitorii regiunii care leaga nordul Sudanului de sudul Egiptului – au fost excluse din „Moarte pe Nil”. Anumite formule complet banale au fost, de asemenea, sterse în „Misterul din Caraibe”. Acesta este cazul expresiei „dinti albi frumosi” În aceeasi carte, descrierea unei femei cu „tors de marmura neagra” a fost stearsa. În „Ultimele cazuri ale lui Miss Marple”, un judecator indian care cere micul dejun nu mai face acest lucru cu „temperament indian”, ci pur si simplu cu „temperament”. În cele din urma, în aceeasi carte, ziarul relateaza ca „indigen” a fost înlocuit cu „local”.
Cenzura cartilor lui Roald Dahl a stârnit critici la nivel mondial în februarie. Scriitorul Salman Rushdie, prim-ministrul britanic Rishi Sunak au cerut ca operele literare sa fie mai degraba „conservate” decât „retusate”.
De data aceasta si în ceea ce priveste Agatha Christie, romanciera Joyce Carol Oates a transmis informatiile pe contul sau de Twitter, prezicând urmatoarea tinta a cititorilor sensibili: „Urmatorul este Louis-Ferdinand Celine”.
Într-un interviu publicat de Le Figaro, despre rescrierea operelor lui Roald Dahl, lingvistul Franck Neveu a deplâns „moralizarea limbajului” a cititorilor sensibili. „Suntem în proces de moralizare a limbajului, dar nu exista moralitate în limbaj, sunt doua entitati diferite. A considera ca trebuie sa scoatem anumite cuvinte din dictionar sau din anumite reguli de joc precum în Scrabble sau cuvinte din romanele lui Roald Dahl, vine din cea mai grosolana ignoranta a functionarii limbajului. Si sa ne amintim ca este mai putin o chestiune de cenzura, decât de o strategie comerciala pentru a continua sa vânda cartile autorului care a murit cu aproape cincizeci de ani în urma.
Nu este prima data când se vorbeste despre cartile Agathei Christie. În 2020, „Zece negri mititei” devenise „They were ten”. Aceasta decizie a fost luata de stranepotul scriitorului, James Prichard, pentru a nu „rani”. „Când a fost scrisa cartea, limba era diferita si am folosit cuvinte care acum sunt uitate…” Sa ne amintim ca deja, când a fost lansata în Statele Unite, în 1940, titlul cartii fusese schimbat pentru a deveni „Si deodata nu a mai ramas niciunul”.