Concursul pentru ocuparea posturilor de director de scoli de la nivelul judetului Iasi a stârnit o serie de reactii din partea opiniei publice, mai ales în privinta posturilor de conducere dintre cele mai râvnite colegii din Iasi. Daca în cazul acestora vorbim atât de dobândirea unei oarecare notorietati si influente, ceea ce ar permite oricui sa avanseze ulterior în functii politice, sa „produca” punti catre mediul de afaceri sau sa înlesneasca ocuparea unui post de inspector scolar pe viitor, deci orice „deranj” si efort suplimentar fata de activitatea de cadru didactic pot fi motivate, nu aceeasi este realitatea în cazul posturilor de director din mediul rural. Practic, un cadru didactic cu experienta si cu toate gradele didactice are un salariu cu putin mai mic decât cel care ocupa functia de director, iar „bataile de cap” sunt infinit mai mici.
Cea de-a doua sesiune pentru ocuparea celor 98 de posturi ramase libere pentru functiile de director si director adjunct a atras putini candidati. Practic, doar 105 cadre didactice si-au depus dosarele de participare, dintre care 104 au fost acceptate pentru proba scrisa a concursului care are loc astazi, 18 februarie. Daca la prima sesiune, de la finalul anului trecut, au fost totusi scoli pentru care s-au întrecut si sase candidati, concurenta este mult mai mica la cea de-a doua sesiune.
De ce fug profesorii de functia de director
Una dintre cele mai dese motivatii date de catre profesorii intervievati de Ziarul de Iasi de ce nu ar vrea sa fie directori de scoala este legata de aspectul financiar. Practic, un cadru didactic cu 20 de ani de experienta la catedra si cu toate gradele didactice câstiga în prezent un salariu apropiat de cel pe care l-ar lua ca director de scoala.
Daca se aduga si eventuale ore suplimentare, atunci, veniturile se apropie si mai mult de salariul de director. Fara a adauga sporul pentru dirigentie sau alte tipuri de sporuri sau activitati suplimentare.
„Salariul nu a fost niciodata motivatia pentru a fi director de scoala. Nu în ultimii ani. Practic, trebuie sa fii în permanenta în scoala si raspunzi pentru orice se întâmpla. Acum îmi termin orele, îmi fac planurile de lectii sau pregatesc materialele pentru a doua zi si pot sa îmi vad de casa si de copii”, explica un cadru didactic care a ocupat în trecut functia de director pentru un an de zile la o scoala în mediul rural.
Acesta subliniaza ca eventuala influenta si dorinta de control ar putea fi motivele, la care se adauga interese politice. Profesorul, care a dorit sa îsi pastreze anonimatul, explica pentru Ziarul de Iasi faptul ca functia de director presupune sa fii activ si disponibil în permanenta, iar orice se întâmpla rau în scoala cade pe umerii directorului.
„Daca s-a spart o teava la centrala de la scoala trebuie sa sari în masina si sa te asiguri ca se rezolva problema. Daca esti sunat de la Inspectorat la ora 16 sau 17 ca trebuie sa duci de urgenta niste acte la Iasi, atunci trebuie sa sari în masina si sa faci asta, indiferent daca esti la 30 sau 40 de kilometri de oras. Ce te faci însa daca nu ai permis de conducere si microbuzul scolar este în reparatie sau trebuie sa transporte elevii la acele ore?”, adauga profesorul.
Meditatiile, o solutie pentru a câstiga înca un salariu
Multi profesori, mai ales din orasele din judet, care predau si materii de Evaluare Nationala sau Bacalaureat, prefera sa faca medidatii cu elevii în timpul liber, timp liber pe care nu l-ar avea daca ar ocupa functia de director. Practic, având în vedere ca un pret mediu pentru meditatii este de 100 sau 120 de lei pentru o sedinta, iar profesorii pot face ore suplimentare si cu trei sau patru elevi în acelasi timp, atunci vorbim de câteva sute de lei pe care profesorii îi pot face în doar doua ore, dupa program. Iar multi dintre profesorii de Limba româna sau de Matematica din Iasi sunt nevoiti sa refuze elevi din cauza cererii mari pentru medidatii, deci lunar pot adauga câteva mii de lei bune la salariul de profesor, mult mai mult decât ar câstiga doar ocupând functia de director.
Motivatia finaciara este relativ mica, având în vedere ca un cadru didactic cu vechime de peste 20 de ani si toate gradele didactice câstiga aproximativ cât un director de scoala, astfel, chiar si în lipsa meditatiilor, multi profesori aleg sa ramâna la catedra, iar timpul liber sa îl petreaca alaturi de familie.
Birocratia si responsabilitatile fac postul de director neatractiv
Cadrele didactice cu care a discutat Ziarul de Iasi afirma ca responsabilitatile excesive, numarul mare de hârtii de care trebuie sa se asigure ca sunt întocmite corect si predate catre ISJ sau autoritatile locale, dar si faptul ca, de cele mai multe ori, directorii nu au aproape deloc timp liber sau concediu, toate acestea fac postul si mai neatractiv.
„Inclusiv în concedii directorii trebuie sa se intereseze ca lucrarile de mentenanta sunt realizate, mai ales ca acestea sunt realizate în timpul vacantelor, ca hârtiile nu ramân necompletate sau nesemnate, ca Inspectoratul Scolar primeste la timp toate hârtiile pe care le solicita”, explica un cadru didactic.
La aceste obligatii de serviciu se adauga însa si presiunile venite din partea corpului profesoral, sicane si chiar plângeri facute catre ISJ în cazul în care un director de scoala nu este agreat de anumite „bisericute” care se formeaza uneori la nivelul scolilor.
Laviniu Lacusta, presedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învatamântul Preuniversitar Iasi, confirma majoritatea acestor afirmatii venite din partea cadrelor didactice si subliniaza ca, într-adevar, functia de director este din ce în ce mai putin dorita.
„Motivatia financiara este foarte mica având în vedere ca postul aduce responsabilitati foarte mari. Practic, directorul este tras la raspundere pentru orice se întâmpla rau în scoala, indiferent daca este prezent sau nu. Multi profesori prefera sa îsi faca treaba la catedra, iar apoi sa îsi petreaca timpul linistiti cu familia. Un alt aspect este cel legat de statut si de respectul acordat de societate. Daca, în anii ’90, directorii si profesorii se bucurau de un oarecare statut social, acum sunt în permanenta blamati de opinia publica”, explica liderul de sindicat.
VEDETI AICI SI: Va fi batalie la „Negruzzi” pentru functia de director? Cine o concureaza pe Camelia Gavrila?