Discutia conducerilor partidelor PSD, PNL si UDMR, care formeaza coalitia de guvernare a tarii, cu privire la proiectele Legii Educatiei, care nu sunt înca publice, readuce în discutie subiectul numarului de mandate pe care le pot avea rectorii. Daca în variantele de legi propuse de ministrul demisionar Sorin Cîmpeanu, fiecare universitate urma sa decida, prin modificarea Cartei, numarul de mandate pe care-l poate avea o persoana în functia de rector, liderii celor trei partide au stabilit ca în noua lege numarul va fi limitat la maximum doua. În contextul în care legea nu va mai putea fi ocolita prin suspendarea unui rector din functie pentru o perioada de timp astfel încât sa nu bifeze criteriul de „doua mandate consecutive”, asa cum stipuleaza legislatia actuala.
„Ziarul de Iasi” a consultat mai multi experti în învatamântul superior si în legislatia care guverneaza activitatea din universitati si putem concluziona ca deciziile coalitiei nu schimba situatia de anul trecut. În momentul în care legile intra în vigoare, întregul sistem „se reseteaza”, iar mandatele încep sa fie numarate din nou în baza actualei legi. Prin urmare, un rector precum Sorin Cîmpeanu, care a condus timp de trei mandate Universitatea de Agronomie din Bucuresti, va putea sa mai aiba cel putin înca un mandat. Nu este clar daca ultimul an din acest mandat, în perioada 2023 – 2024, poate fi considerat a fi parte din primul mandat pe noua lege, în contextul în care aceasta ar intra în vigoare pe parcursul anului 2023.
În orice caz, toti rectorii aflati la conducerea universitatilor mai au dreptul de a candida macar la înca un mandat, daca îndeplinesc celelalte conditii pe care le va prevedea legea. Pe legislatia actuala, o astfel de conditie tine de vârsta: acestia trebuie sa nu aiba 65 de ani împliniti la momentul alegerilor, dar vor putea sa îsi duca mandatul la capat daca au fost alesi si la 64 de ani si 11 luni.
„Proiectul de lege nu a fost facut înca public pentru a vedea toate nuantele, dar referitor la rectori, trebuie mentionat ca Legea Educatiei este o lege civila si, conform Codului Civil, art. 6, nu se aplica retroactiv si nu are putere retroactiva”, a precizat unul dintre specialistii consultati de „Ziarul de Iasi”.
Miza va fi la metodologia alegerilor: va ramâne votul universal?
În momentul de fata, aproape toti rectorii din Iasi pot candida pentru un nou mandat în 2024, atunci când vor fi din nou alegeri, asa cum „Ziarul de Iasi” a scris din august 2022 cu privire la proiectele propuse de Sorin Cîmpeanu. Nu este clar daca durata mandatului va fi crescuta de la 4 ani la 5 ani, cum propusese Cîmpeanu.
3 rectori ieseni vor avea 2 mandate finalizate si vor putea, astfel, sa candideze si pentru al treilea mandat. În momentul de fata, pe legea actuala, un rector poate avea maximum 2 mandate succesive, complete. În mod concret, prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) si prof.dr. Dan Cascaval, rectorul Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI), vor putea candida, daca doresc, si pentru al treilea mandat la conducerea institutiilor de învatamânt superior. Acestia au fost alesi pentru prima data în 2016, reînnoindu-si mandatul în 2020.
Conform surselor „Ziarul de Iasi”, amândoi s-au declarat, în trecut, interesati de continuarea pentru al treilea mandat la conducerea universitatilor, atâta timp cât legislatia o va permite la momentul alegerilor.
O situatie aparte este în cazul rectorului Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), prof.dr. Tudorel Toader. Desi, la rândul sau, acesta va avea 2 mandate finalizate la nivelul anului 2024, el ar putea candida pentru al treilea mandat si pe legislatia actuala. Toader a fost suspendat din functie pe perioada în care a fost ministru al Justitiei, astfel ca nu a avut 2 mandate complete, însa unele informatii arata faptul ca acesta ar evalua si alte optiuni dupa 2024.
Si prof.dr. Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii de Stiintele Vietii „Ion Ionescu de la Brad” (USV), este la al doilea mandat de rector, însa acestea nu au fost succesive si nici complete. În cadrul primului sau mandat, 2004 – 2009, acesta a fost suspendat o perioada din functie pentru a conduce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.
Doar prof.dr. Aurelian Balaita, rectorul Universitatii Nationale de Arte „George Enescu”, nu este afectat de noua lege, el fiind la primul mandat si putând sa candideze inclusiv pe legislatia actuala pentru un nou mandat la sefia UNAGE.
Miza noilor proiecte de lege va tine de felul în care vor fi alesi rectorii: în drafturile facute publice anul trecut se preciza faptul ca s-ar putea trece de la votul universal, al întregii comunitati, la un vot dat la prima sedinta a nou-alesului Senat. Rectorul ar fi ales, practic, doar de senatori. În momentul de fata, calendarul agreat în coalitie propune ca legile educatiei sa ajunga în Parlament pe 15 februarie si sa fie votate pâna pe 15 martie.