Problema salarizarii în învatamântul superior din România este una atât de complexa încât, în multe situatii, nici cadrele didactice nu înteleg toate elementele care compun fluturasul de salariu de la finalul lunii. „Ziarul de Iasi” a facut o incursiune în maruntaiele financiare ale universitatilor pentru a putea raspunde la întrebarea: cam cât câstiga, în medie, asistentii, lectorii, conferentiarii si profesorii universitari. Diferentele, chiar si pe aceeasi treapta, sunt în unele cazuri uriase.
Cât câstiga un cadru universitar? Raspunsul este însa greu de oferit: doar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi au fost înregistrate diferente de aproape trei ori între salariile de baza ale cadrelor didactice de facultatile „mai sarace”, care au mai putini studenti, si cele „mai bogate”, care au mai multe surse de venit. Desi e vorba de persoane cu aceeasi vechime si aceleasi norme didactice. Conform unor documente care analizeaza salarizarea la nivel national, unele anomalii sunt surprinzatoare: pot fi profesori universitari (cel mai înalt grad didactic) ale caror salarii de baza (fara niciun spor adaugat sau vreo gradatie) sa porneasca de la putin peste 3.300 de lei net.
Cu tot cu sporuri, asistentii debutanti încaseaza 3.250 lei net
La UAIC, spre exemplu, din informatiile obtinute de „Ziarul de Iasi”, sunt asistenti abia intrati în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamna 2.300 de lei net. Salariul creste proportional, pe doua grile, într-o diagrama, în functie de vechimea în munca (în învatamânt în general) si vechimea la locul de munca. Însa asistentii încadrati imediat dupa finalizarea doctoratului, fara vechime, au un salariu care porneste de la 2.300 de lei net. La acesta se adauga sporul de doctorat, pe care-l obtin toate cadrele didactice fiindca fara doctorat nu se poate preda în învatamântul superior din România. Sporul de doctorat are valoarea neta de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treapta, asistent, sunt de macar 3.250 de lei net. Lectorii, urmatoare treapta didactica, care sunt mai tineri si nu au vechime, au între 5.000 si 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamna între 2.875 de lei si si 3.160 de lei net, la care se adauga obligatoriu si sporul de doctorat – 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net si merg pâna la 4.100 net.
Pe hârtie, pot fi profesori universitari cu doar 4.300 de lei net
Odata cu vechimea cresc si salariile, dar abia de la treapta de conferentiar se simte cu adevarat o diferenta la salarizare în functie de vechime. Daca se întâmpla sa fie conferentiari care sa fi avansat repede în cariera, pe baza profilului foarte bun stiintific, dar care sa nu aiba vechime în învatamânt sau la locul de munca, vor avea salarii doar putin mai mari decât lectorii. Spre exemplu, la UAIC sunt conferentiari cu salarii de baza de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamna un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net daca adaugam si sporul de doctorat. Cum însa majoritatea conferentiarilor au vechime mare, unii ies si la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute pâna la 8.900 de lei, adica aproape 5.150 de lei net, 6.100 daca adaugam si sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obtine peste 12.500 de lei brut cu toata vechimea aferenta, adica 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat. „Ziarul de Iasi” a consultat însa grile care arata ca un profesor universitar intrat în sistem, pe post, dupa ce a predat în strainatate si a dat concurs, caruia nu i se recunoaste vechimea, poate câstiga doar 5.800 de lei brut, adica 3.335 de lei net, 4.285 de lei cu sporul de doctorat.
„Se tine cont foarte mult de vechime, este ceva de groaza”
„Daca te angajezi si nu ai vechime, poti fi si pe un post mare, diferentele sunt enorme. Se tine cont foarte mult de vechime, este ceva de groaza, una dintre problemele cele mai mari reclamate de cei tineri legate de salarizare la nivel national. Iar apoi vin diferentele între facultatile cu mai multi si mai putini studenti din cadrul aceleiasi universitati. La mine la Facultatea de Chimie, unde nu se înghesuie lumea, aveam situatii în care aveam colegi cu salariul de baza de trei ori mai mic fata de alte facultati cu multi studenti. Cu aceeasi vechime si toate conditiile”, a explicat conf.dr. Catalin Lungu, liderul sindicatului UNIO de la UAIC, care preda la Facultatea de Chimie. Acesta a explicat ca argumentul pentru aceste diferente este dat de faptul ca în facultatile cu mai multi studenti activitatile extra-didactice sunt mai multe. Cursul e acelasi fie ca e în fata a 50 sau 500 de studenti, dar pregatirea individuala, îndrumarea studentilor, coordonarea tezelor de licenta sau de disertatie ocupa mai mult timp. Legea permite universitatilor sa negocieze salariile ca la o companie privata. Nu este practica în Iasi, dar atâta timp cât exista sustinere bugetara si nu sunt destule cadre didactice pentru a acoperi toate normele, conducerea unei universitati, prin Consiliul de Administratie, poate creste salariile si peste cele din grile.
Cu toate sporurile si cu vechime, un profesor universitar poate câstiga usor peste 13.500 de lei
Salariul de baza prezentat anterior nu reprezinta însa, în unele cazuri, decât o parte din veniturile cadrelor didactice. Orice universitate are la îndemâna instrumente de crestere cu pâna la 30- a salariului de baza pentru toate cadrele didactice, beneficiile cele mai mari avându-le, desigur, cei care pornesc deja de la un salariu ridicat. Acesta se plateste exclusiv din fondurile proprii ale universitatii, pe lânga banii primiti de la Ministerul Educatiei. Pe lânga acesta, exista gradatia de merit, data pe baza unei metodologii interne într-o universitate, cu valoare de 25- din salariul de baza. Doar 16- dintre cadrele didactice beneficiaza de aceasta gradatie, iar evaluarea se face o data la cinci ani. Pe lânga acest aspect, mai este si activitatea desfasurata la plata cu ora, care poate fi pentru unii profesori aproape la fel de mare ca salariul de baza. Alte sume pentru completarea veniturilor pot proveni din diferitele proiecte de cercetare. Folosind o simulare simpla, un profesor universitar cu 8.000 de lei salariu net, care are venitul crescut cu 30- la nivelul universitatii, primeste o gradatie de merit de 25- si mai obtine 4.000 de lei brut, lunar, din plata cu ora, depaseste cu usurinta 13.500 de lei net. Fara eventuale sume din activitatea de cercetare sau din proiecte cu finantare europeana.